Răspuns rapid
Soțul supraviețuitor primește 1/4 din moștenire dacă există descendenți, 1/3 dacă există atât părinți, cât și frați ori descendenți ai fraților, 1/2 dacă există numai părinți sau numai frați și 3/4 dacă există numai ascendenți ordinari ori colaterali ordinari. În lipsa rudelor cu vocație succesorală, moștenește tot. Aceste cote se aplică numai asupra patrimoniului defunctului, după separarea părții proprii a soțului din bunurile comune.
De ce poate soțul ajunge să dețină mai mult de 1/4 din casa comună?
Pentru că 1/4 este cota din moștenirea defunctului, nu din întreaga casă. Dacă locuința era comună în cote egale, soțul păstrează propria jumătate și moștenește încă 1/4 din jumătatea defunctului. În concurs cu copiii, va ajunge astfel, în exemplul egalității contribuțiilor, la 5/8 din imobil.
Cine are calitatea de soț supraviețuitor?
Moștenește persoana care avea calitatea juridică de soț la data deschiderii moștenirii.
Trebuie verificate:
- certificatul de căsătorie;
- existența unei hotărâri definitive de divorț;
- eventuala nulitate ori anulare a căsătoriei;
- efectele unei căsătorii putative;
- data exactă a decesului;
- eventualele hotărâri pronunțate în apropierea decesului.
Concubinul nu are vocație succesorală legală
Partenerul necăsătorit poate primi bunuri prin testament, donație, contract sau în baza propriului titlu de proprietate, dar nu are automat cota soțului supraviețuitor.
Ce se întâmplă dacă divorțul era în curs?
Soțul supraviețuitor moștenește dacă la data decesului nu exista o hotărâre definitivă de divorț.
Prin urmare:
- simpla depunere a cererii de divorț nu înlătură vocația succesorală;
- separarea în fapt nu înlătură dreptul;
- domiciliile diferite nu înlătură automat dreptul;
- conflictul dintre soți nu echivalează cu divorțul;
- o hotărâre definitivă anterioară decesului înlătură calitatea de soț.
Ce drepturi distincte poate avea soțul?
| Drept | Temei practic |
|---|---|
| Partea proprie din bunurile comune | Rezultă din lichidarea regimului matrimonial, nu din moștenire. |
| Cota succesorală legală | Depinde de clasa de rude cu care vine în concurs. |
| Drepturi testamentare | Pot rezulta dintr-un legat, în limitele rezervei și cotității disponibile. |
| Rezerva succesorală | Protejează jumătate din cota legală. |
| Drept de abitație | Protejează temporar folosirea locuinței în condițiile legii. |
| Mobilier și obiecte de uz casnic | Drept special aplicabil dacă nu vine în concurs cu descendenții. |
De ce se lichidează mai întâi regimul matrimonial?
Moștenirea cuprinde numai bunurile și drepturile care aparțineau defunctului.
Dacă soții aveau comunitate legală sau convențională:
- se identifică bunurile comune;
- se stabilesc datoriile comune;
- se determină contribuția fiecăruia;
- se separă partea soțului supraviețuitor;
- numai partea defunctului intră în moștenire.
Lichidarea se poate realiza prin act autentic notarial sau, dacă există litigiu, prin hotărâre judecătorească.
Bunurile comune se împart întotdeauna jumătate-jumătate?
Contribuția egală este prezumată până la proba contrară, însă poate fi contestată.
Pot conta:
- veniturile fiecărui soț;
- munca în gospodărie;
- creșterea copiilor;
- sursele proprii folosite la achiziție;
- ratele achitate;
- investițiile;
- datoriile asumate;
- durata comunității;
- înscrisurile bancare și fiscale.
Soțul fără venit salarial are automat contribuție zero?
Nu. Munca în gospodărie și creșterea copiilor reprezintă contribuții relevante. Cota nu se stabilește numai prin compararea salariilor.
Ce intră în masa succesorală?
Pot intra:
- bunurile proprii ale defunctului;
- cota sa din bunurile comune;
- conturile și economiile proprii;
- autoturismele;
- terenurile și construcțiile;
- acțiunile și părțile sociale;
- creanțele;
- drepturile patrimoniale transmisibile;
- datoriile și sarcinile succesiunii.
Nu intră automat bunurile care aparțineau exclusiv soțului supraviețuitor.
Care sunt cotele soțului supraviețuitor?
| Moștenitori cu care vine în concurs | Cota soțului din masa succesorală |
|---|---|
| Descendenți | 1/4 |
| Ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați împreună | 1/3 |
| Numai ascendenți privilegiați sau numai colaterali privilegiați | 1/2 |
| Ascendenți ordinari sau colaterali ordinari | 3/4 |
| Nicio rudă cu vocație succesorală | Întreaga moștenire |
Cota de 3/4 este frecvent indicată greșit
În concurs cu bunicii, străbunicii ori colateralii ordinari, soțul primește 3/4 din moștenire, nu 1/2.
Cum se împarte moștenirea dacă există copii?
Soțul primește 1/4 din masa succesorală, iar descendenții împart 3/4.
| Număr copii | Cota soțului | Cota fiecărui copil |
|---|---|---|
| 1 | 1/4 | 3/4 |
| 2 | 1/4 | 3/8 |
| 3 | 1/4 | 1/4 |
| 4 | 1/4 | 3/16 |
Calculul se aplică masei nete a defunctului, nu întregului patrimoniu al familiei.
Consultă cotele succesorale.
Exemplu: casă comună și doi copii
Locuință evaluată la 400.000 lei
Presupunem contribuții egale și lipsa altor bunuri ori datorii. Soțul păstrează partea proprie de 200.000 lei. Jumătatea defunctului, de 200.000 lei, intră în succesiune. Soțul moștenește 50.000 lei, iar fiecare copil câte 75.000 lei.
Raportat la întreaga casă, soțul va avea 5/8, iar fiecare copil 3/16.
Copiii din alte relații au aceleași drepturi?
Da. Toți copiii defunctului au aceeași poziție succesorală dacă filiația este stabilită.
Nu contează dacă sunt:
- copii comuni ai soților;
- copii dintr-o căsătorie anterioară;
- copii din afara căsătoriei;
- copii adoptați.
Copiii soțului supraviețuitor care nu sunt și copiii defunctului nu moștenesc automat de la defunct.
Copilul vitreg moștenește?
Copilul vitreg, fără adopție, nu are vocație succesorală legală față de soțul părintelui său.
Poate primi prin:
- testament;
- donație;
- contract de întreținere;
- vânzare;
- asigurare de viață;
- alt act valabil.
Ce cotă are soțul dacă există și părinți, și frați?
Dacă defunctul nu are descendenți, dar are atât ascendenți privilegiați, cât și colaterali privilegiați, soțul primește 1/3.
Restul de 2/3 se împarte în interiorul clasei a doua potrivit regulilor speciale, în funcție de:
- numărul părinților în viață;
- numărul fraților și surorilor;
- descendenții fraților predecedați;
- frații buni, consangvini sau uterini;
- reprezentarea succesorală.
Ce se întâmplă dacă există numai părinții defunctului?
Soțul primește 1/2 din masa succesorală, iar părintele sau părinții împart cealaltă jumătate.
Exemplu – ambii părinți în viață
Soțul primește 1/2, iar fiecare părinte câte 1/4.
Ce se întâmplă dacă există numai frați?
Soțul primește 1/2, iar colateralii privilegiați împart cealaltă jumătate.
Pot veni și copiii unui frate predecedat, prin reprezentare.
Ce cotă are soțul în concurs cu rude mai îndepărtate?
Dacă există numai ascendenți ordinari sau colaterali ordinari, soțul primește 3/4.
Exemple de asemenea rude:
- bunici și străbunici;
- unchi și mătuși;
- veri primari;
- alte rude colaterale în limitele gradului succesibil.
Când moștenește soțul întreaga avere?
Dacă nu există rude cu vocație succesorală și nu există alte dispoziții testamentare eficiente, soțul supraviețuitor culege întreaga moștenire.
Acest lucru nu elimină necesitatea:
- acceptării moștenirii;
- stabilirii masei;
- clarificării datoriilor;
- verificării testamentelor;
- obținerii certificatului.
Ce este dreptul de abitație?
Soțul care nu are un alt drept real de folosință asupra unei locuințe corespunzătoare poate beneficia gratuit de abitație asupra casei în care a locuit cu defunctul, dacă aceasta face parte din moștenire.
Dreptul este:
- gratuit;
- temporar;
- personal;
- netransmisibil;
- distinct de cota de proprietate;
- opozabil celorlalți moștenitori în condițiile legii.
Dreptul de abitație îl face proprietar exclusiv?
Nu. El protejează folosința temporară a locuinței, fără să modifice cotele de proprietate.
Cât durează dreptul de abitație?
Dreptul se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la deschiderea moștenirii.
Poate înceta înainte de împlinirea anului dacă soțul se recăsătorește.
Durata nu trebuie confundată cu termenul pentru acceptarea moștenirii.
Poate fi restrâns sau înlocuit?
Oricare moștenitor poate cere:
- restrângerea dreptului dacă întreaga locuință nu este necesară soțului;
- schimbarea obiectului abitației;
- punerea la dispoziție a unei alte locuințe corespunzătoare;
- soluționarea neînțelegerii de către instanță.
O simplă solicitare verbală nu stinge dreptul.
Cine primește mobilierul și obiectele de uz casnic?
Dacă nu vine în concurs cu descendenții, soțul moștenește, pe lângă cota legală, mobilierul și obiectele de uz casnic afectate folosinței comune.
Dreptul special nu se aplică în concurs cu copiii
Când există descendenți, mobilierul intră în masa succesorală și se împarte potrivit regulilor obișnuite, dacă nu există alt titlu.
Nu intră automat în această categorie bunurile de lux, colecțiile, obiectele profesionale ori bunurile folosite exclusiv de defunct.
Casa familiei revine automat soțului?
Nu.
Situația depinde de:
- titlul de proprietate;
- regimul matrimonial;
- contribuția soților;
- existența copiilor ori altor rude;
- testament;
- rezervă;
- ipotecă;
- dreptul de abitație;
- partaj.
Poate soțul locui singur după deces?
Poate avea un drept legal de abitație și poate fi coproprietar.
După încetarea dreptului special, folosirea exclusivă împotriva voinței celorlalți poate genera:
- cerere de stabilire a folosinței;
- indemnizație pentru lipsa de folosință;
- partaj;
- regularizarea cheltuielilor;
- litigii privind accesul.
Despăgubirea nu se acordă automat pentru întreaga perioadă de după deces.
Cine plătește impozitele, utilitățile și reparațiile?
| Cheltuială | Regulă orientativă |
|---|---|
| Impozitul pe proprietate | Poate fi suportat proporțional și regularizat între coproprietari. |
| Utilități consumate exclusiv | Revin, de regulă, persoanei care folosește locuința. |
| Reparații necesare | Pot fi împărțite dacă au conservat bunul și sunt dovedite. |
| Îmbunătățiri | Se analizează acordul, utilitatea și valoarea adăugată. |
| Rate ipotecare | Depind de contract, natura datoriei și contribuția fiecăruia. |
Ce se întâmplă cu banii din conturile bancare?
Faptul că un cont este comun ori că soțul are procură bancară nu dovedește automat proprietatea exclusivă asupra întregului sold.
Trebuie verificate:
- titularii contului;
- sursa sumelor;
- regimul matrimonial;
- data depunerilor;
- drepturile contractuale față de bancă;
- retragerile după deces;
- eventualii beneficiari desemnați;
- dovezile contribuției.
Ce bunuri proprii pot intra integral în moștenire?
Pot fi bunuri proprii ale defunctului:
- bunurile dobândite înainte de căsătorie;
- bunurile primite prin moștenire;
- bunurile primite prin donație numai pentru defunct;
- bunurile de uz personal, în limitele legii;
- bunurile care înlocuiesc un bun propriu;
- drepturile patrimoniale proprii;
- alte bunuri calificate astfel prin lege ori convenție.
Calificarea trebuie probată cu acte și cu traseul fondurilor.
Cum influențează testamentul drepturile soțului?
Testamentul poate avantaja ori dezmoșteni indirect soțul, dar nu îi poate încălca rezerva.
Trebuie verificate:
- valabilitatea testamentului;
- tipul legatului;
- cotitatea disponibilă;
- rezerva soțului și a copiilor;
- donațiile anterioare;
- eventualele testamente succesive;
- copiii care nu sunt comuni;
- dreptul de abitație.
Consultă succesiunea cu testament și contestarea testamentului.
Care este rezerva soțului supraviețuitor?
Soțul este moștenitor rezervatar. Rezerva sa este jumătate din cota legală care i-ar fi revenit în lipsa liberalităților.
| Concurs | Cota legală | Rezerva soțului |
|---|---|---|
| Cu descendenți | 1/4 | 1/8 |
| Cu părinți și frați împreună | 1/3 | 1/6 |
| Numai cu părinți sau numai cu frați | 1/2 | 1/4 |
| Cu rude ordinare | 3/4 | 3/8 |
| Fără alte rude | 1 | 1/2 |
Consultă rezerva succesorală.
Ce regulă specială se aplică în prezența copiilor necomuni?
Dacă defunctul a făcut liberalități soțului supraviețuitor și vine la moștenire împreună cu descendenți care nu sunt comuni celor doi soți, există o limită specială.
Liberalitățile neraportabile în favoarea soțului:
- nu pot depăși un sfert din moștenire;
- nu pot depăși partea descendentului care a primit cel mai puțin;
- trebuie analizate separat de rezerva soțului;
- pot fi reduse dacă depășesc limita;
- necesită un calcul succesoral complet.
Regula protejează copiii defunctului din alte relații
Un testament în favoarea ultimului soț nu trebuie analizat numai prin cotitatea disponibilă obișnuită, ci și prin această limită specială.
Donațiile făcute înainte de deces contează?
Da. Pentru rezerva succesorală pot fi analizate donațiile făcute:
- soțului;
- copiilor;
- altor rude;
- terților;
- prin acte aparent oneroase care ascund liberalități.
Pot deveni relevante raportul donațiilor și reducțiunea liberalităților excesive.
Soțul moștenește și datoriile?
Moștenirea include activul și pasivul.
Pot exista:
- credite bancare;
- împrumuturi;
- datorii fiscale;
- cheltuieli de înmormântare;
- executări silite;
- obligații contractuale;
- ipoteci;
- litigii în curs.
Răspunderea se analizează în limita patrimoniului succesoral și proporțional cu drepturile succesorale, potrivit regulilor aplicabile.
Consultă moștenirea datoriilor.
Ce se întâmplă cu un credit ipotecar?
Decesul nu stinge automat creditul și nici ipoteca.
Trebuie verificate:
- cine a semnat contractul;
- dacă soții erau codebitori;
- garanțiile;
- soldul;
- asigurarea atașată creditului;
- notificările băncii;
- scadența;
- posibilitatea continuării plății;
- valoarea imobilului.
Consultă succesiunea și creditul bancar.
Asigurarea de viață intră în moștenire?
Depinde de contract și de beneficiarul desemnat.
Dacă există un beneficiar determinat, indemnizația poate fi plătită în baza contractului de asigurare și poate avea un regim distinct de masa succesorală.
Trebuie verificate:
- polița;
- beneficiarul;
- primele achitate;
- riscul acoperit;
- excluderile;
- cesiunea în favoarea băncii;
- eventualele litigii.
Pensia de urmaș face parte din succesiune?
Nu este o cotă succesorală și nu se împarte prin certificatul de moștenitor.
Este un drept de asigurări sociale, acordat dacă sunt îndeplinite condițiile legislației pensiilor.
Soțul poate avea simultan:
- drepturi succesorale;
- pensie de urmaș;
- indemnizație de asigurare;
- drepturi din contractul de muncă ori pensia restantă;
- alte prestații sociale.
Cum acceptă soțul moștenirea?
Acceptarea poate fi expresă sau tacită.
Pot indica acceptarea:
- declarația autentică;
- cererea de deschidere a procedurii;
- dispunerea de un bun succesoral;
- încasarea unor creanțe în calitate de moștenitor;
- alte acte care presupun neechivoc această calitate.
Actele urgente de conservare nu reprezintă automat acceptare. Consultă acceptarea tacită.
Poate soțul renunța la moștenire?
Da, prin declarație autentică, dacă nu a acceptat deja.
Renunțarea:
- nu afectează partea proprie din bunurile comune;
- înlătură cota succesorală;
- poate influența drepturile celorlalți succesibili;
- nu înseamnă automat transmiterea către o persoană aleasă;
- trebuie analizată în raport cu datoriile și bunurile;
- poate afecta drepturile speciale dependente de calitatea succesorală.
Consultă renunțarea la moștenire.
Care este termenul pentru opțiunea succesorală?
Termenul general este de un an de la data decesului.
Un an nu este termenul pentru finalizarea certificatului
Procedura se poate finaliza ulterior, dar trebuie dovedită acceptarea în termen ori incidența unei situații speciale.
Cum se desfășoară procedura?
Etapele principale
- Se identifică notarul competent.
Competența este legată de ultimul domiciliu al defunctului. - Se depun actele.
Stare civilă, proprietăți, datorii și testament. - Se identifică succesibilii.
Soț, copii și celelalte rude chemate. - Se verifică opțiunea.
Acceptare, renunțare și eventuale transmisiuni succesive. - Se lichidează regimul matrimonial.
Se separă partea proprie a soțului. - Se stabilește masa.
Activ, pasiv, donații și sarcini. - Se calculează cotele.
Legal ori testamentar, cu respectarea rezervei. - Se emite certificatul.
Dacă nu există litigiu care să impună suspendarea. - Se realizează partajul.
Dacă se dorește atribuirea efectivă a bunurilor.
Consultă dezbaterea succesiunii.
Ce acte sunt necesare?
- certificatul de deces;
- certificatul de căsătorie;
- actele de identitate;
- certificatele de naștere ale copiilor;
- hotărârile de divorț relevante;
- actele de proprietate;
- contractul matrimonial, dacă există;
- extrasele de carte funciară;
- certificatele fiscale;
- documentele bancare;
- contractele de credit;
- polițele de asigurare;
- testamentul;
- actele privind donațiile;
- dovezile acceptării;
- procurile.
Consultă actele necesare pentru succesiune.
Ce stabilește certificatul de moștenitor?
Certificatul poate constata:
- calitatea soțului și a celorlalți moștenitori;
- masa succesorală;
- pasivul declarat și dovedit;
- cotele;
- drepturile testamentare;
- partea rezultată din lichidarea comunității;
- drepturile asupra bunurilor;
- alte elemente acceptate în procedură.
Certificatul nu înlocuiește întotdeauna partajul. Consultă certificatul de moștenitor.
Ce se întâmplă dacă moștenitorii nu sunt de acord?
Notarul poate suspenda procedura dacă există conflict privind:
- calitatea de moștenitor;
- căsătoria ori divorțul;
- masa succesorală;
- contribuția la bunurile comune;
- testamentul;
- acceptarea;
- cotele;
- donațiile;
- datoriile;
- partajul.
Litigiul se soluționează de instanță. Consultă succesiunea fără acord.
Succesiunea înseamnă și împărțirea casei?
Nu.
După certificat, soțul și ceilalți moștenitori pot rămâne coproprietari.
Partajul poate fi:
- voluntar, prin act autentic;
- judiciar;
- în natură;
- prin atribuirea bunului;
- prin vânzare;
- cu regularizarea creanțelor și investițiilor.
Consultă partajul moștenirii.
Poate casa fi atribuită soțului?
Da, prin acord sau hotărâre, cu plata unei sulte dacă valoarea depășește cota sa.
Pot conta:
- cota majoritară;
- dreptul de abitație;
- folosirea îndelungată;
- lipsa altei locuințe;
- investițiile;
- posibilitatea plății sultei;
- interesele copiilor minori;
- caracteristicile imobilului.
Poate soțul vinde locuința singur?
Poate dispune numai de drepturile sale.
Nu poate vinde întregul imobil dacă există și alte cote, fără acordul titularilor ori fără finalizarea partajului.
Consultă și vânzarea fără succesiune.
Ce se întâmplă dacă succesiunea se finalizează după doi ani?
Termenul fiscal de doi ani este diferit de termenul de un an pentru acceptare.
Dacă procedura privind proprietățile imobiliare este finalizată după doi ani de la deces, poate fi datorat impozitul succesoral de 1% potrivit regulilor fiscale.
Consultă costurile succesiunii și durata procedurii.
Poate participa soțul din străinătate?
Da, personal sau prin mandatar.
Pot fi necesare:
- procură specială;
- autentificare consulară ori străină;
- apostilă sau supralegalizare;
- traducere autorizată;
- declarație de acceptare;
- acte de stare civilă străine;
- coordonarea termenului de un an.
Consultă succesiunea cu moștenitor în străinătate și procura pentru succesiune.
Exemple practice
Speța 1 – Soț și un copil
După separarea bunurilor proprii ale soțului, acesta primește 1/4 din masa defunctului, iar copilul 3/4.
Speța 2 – Soț, doi copii și casă comună
Soțul păstrează jumătatea proprie și moștenește 1/4 din jumătatea defunctului. Fiecare copil primește 3/16 din întreaga casă.
Speța 3 – Divorț nesoluționat definitiv
Soții erau separați de doi ani, dar procesul era în apel. La deces nu exista divorț definitiv, astfel că vocația succesorală rămâne.
Speța 4 – Numai mamă și frați ai defunctului
Soțul primește 1/3 deoarece vine în concurs simultan cu un ascendent privilegiat și colaterali privilegiați.
Speța 5 – Numai frați
Soțul primește 1/2, iar frații ori descendenții lor împart restul potrivit regulilor clasei a doua.
Speța 6 – Bunici în viață
În lipsa copiilor, părinților și fraților, soțul primește 3/4, iar bunicii împart 1/4.
Speța 7 – Testament în favoarea soției și copil din prima căsătorie
Se calculează rezerva ambilor și limita specială a liberalităților făcute soțului în concurs cu descendentul necomun.
Speța 8 – Apartament ipotecat
Soțul continuă să locuiască în imobil, dar banca își păstrează garanția. Succesiunea, contractul de credit și asigurarea trebuie analizate împreună.
Greșeli frecvente
- calcularea cotei asupra întregii case, fără lichidarea comunității;
- presupunerea că bunurile comune sunt automat egale fără posibilitatea probei contrare;
- indicarea greșită a cotei de 1/2 în concurs cu rude ordinare;
- ignorarea copiilor din alte relații;
- considerarea copilului vitreg drept moștenitor legal;
- presupunerea că separarea în fapt elimină dreptul soțului;
- confundarea abitației cu proprietatea;
- ignorarea mobilierului ca drept special;
- aplicarea dreptului asupra mobilierului când există copii;
- neidentificarea conturilor și bunurilor proprii;
- ignorarea limitei speciale pentru copiii necomuni;
- acceptarea unei moșteniri fără verificarea datoriilor;
- presupunerea că ipoteca dispare;
- confundarea pensiei de urmaș cu moștenirea;
- pierderea termenului de un an;
- renunțarea fără separarea părții proprii;
- confundarea certificatului cu partajul;
- vânzarea întregii case fără acord;
- folosirea exclusivă fără clarificarea drepturilor;
- amânarea peste doi ani fără evaluarea costului fiscal.
Checklist înainte de succesiune
- Exista o căsătorie valabilă la data decesului?
- Exista o hotărâre definitivă de divorț?
- Care era regimul matrimonial?
- Ce bunuri erau comune?
- Care era contribuția fiecărui soț?
- Ce bunuri erau proprii?
- Există copii?
- Există copii din alte relații?
- Există părinți ori frați?
- Există testament?
- Există donații?
- Există credite și ipoteci?
- Există asigurări de viață?
- Care sunt soldurile bancare?
- Soțul are altă locuință?
- Este incident dreptul de abitație?
- A fost acceptată moștenirea?
- Există neînțelegeri?
- Este necesar partajul?
- Care este soluția realistă pentru locuință?
Întrebări frecvente despre succesiunea după soț sau soție
Soțul supraviețuitor moștenește tot?
Numai dacă nu există alte rude cu vocație succesorală și nu există dispoziții testamentare aplicabile.
Care este cota soțului dacă există copii?
Un sfert din masa succesorală a defunctului.
Copiii împart între ei trei sferturi?
Da, dacă vin în nume propriu și nu există situații speciale de reprezentare.
Copiii din altă căsătorie au aceleași drepturi?
Da, față de părintele decedat.
Copilul vitreg moștenește?
Nu automat, dacă nu a fost adoptat ori desemnat prin testament.
Cât primește soțul cu părinți și frați?
O treime dacă există simultan ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați.
Cât primește dacă există numai părinți?
O jumătate.
Cât primește dacă există numai frați?
O jumătate.
Cât primește în concurs cu bunicii?
Trei sferturi.
Casa comună intră integral în succesiune?
Nu. Intră numai partea defunctului după lichidarea regimului matrimonial.
Cotele soților sunt întotdeauna egale?
Contribuția egală este prezumată, dar poate fi dovedită o contribuție diferită.
Soțul are dreptul să rămână în casă?
Poate avea drept de abitație dacă locuința face parte din moștenire și nu deține alt drept real asupra unei locuințe corespunzătoare.
Cât durează abitația?
Până la partaj, dar nu mai puțin de un an, cu excepția recăsătoririi.
Soțul primește mobilierul?
Ca drept special, numai dacă nu vine în concurs cu descendenții.
Separarea în fapt elimină dreptul la moștenire?
Nu.
Procesul de divorț elimină dreptul?
Nu dacă la data decesului nu exista o hotărâre definitivă.
Testamentul poate exclude soțul?
Nu în privința rezervei sale succesorale.
Care este rezerva în concurs cu copiii?
O optime din masa succesorală.
Moștenirea include și datoriile?
Da.
Pensia de urmaș se împarte cu copiii?
Nu ca bun succesoral; este un drept distinct de asigurări sociale.
Certificatul atribuie casa soțului?
Nu neapărat. Dacă există mai mulți titulari, este necesar partajul.
Soțul poate vinde singur întreaga casă?
Nu dacă alți moștenitori dețin cote.
Este obligatoriu avocatul?
Nu, dar poate fi important când există copii necomuni, testament, contribuții contestate, datorii ori partaj.
Ai nevoie de clarificarea drepturilor după decesul soțului?
O analiză juridică poate separa partea proprie de moștenire, calcula cotele, verifica testamentul și datoriile și stabili soluția potrivită pentru locuință și partaj.