Acte necesare pentru succesiune – lista documentelor pentru notar

Lista rapidă a actelor necesare pentru succesiune

Categoria	Documente frecvent necesare
Persoana decedată	Certificat de deces, acte privind ultimul domiciliu, acte de stare civilă
Moștenitori	Acte de identitate, certificate de naștere, căsătorie, divorț sau deces
Rudenie	Certificate de stare civilă care formează legătura completă cu defunctul
Soț supraviețuitor	Certificat de căsătorie și acte privind regimul matrimonial
Imobile	Contracte, titluri de proprietate, hotărâri, certificate de moștenitor, acte cadastrale
Situație fiscală	Certificate de atestare fiscală pentru bunurile înregistrate fiscal
Conturi bancare	Extrase, contracte, carduri, IBAN-uri sau indicarea instituției bancare
Autoturisme	Certificat de înmatriculare, cartea de identitate a vehiculului, actul de dobândire
Societăți	Act constitutiv, certificat constatator, situații financiar-contabile
Testament	Testamentul în original sau datele necesare identificării sale
Datorii	Contracte de credit, facturi, somații, acte de executare, obligații fiscale
Martori	Acte de identitate ale celor puțin doi martori
Reprezentare	Procură autentică specială, dacă moștenitorul nu participă personal

Notarul poate solicita documente suplimentare în funcție de situația concretă. Lista inițială trebuie privită ca punct de plecare, nu ca inventar limitativ.

Ce trebuie să stabilească notarul?

În cadrul procedurii succesorale, notarul verifică și stabilește:

• data decesului;
• ultimul domiciliu al defunctului;
• legea aplicabilă moștenirii, dacă există elemente internaționale;
• persoanele cu vocație succesorală;
• acceptarea sau renunțarea la moștenire;
• existența și conținutul testamentului;
• regimul matrimonial al defunctului;
• bunurile care formează activul succesoral;
• datoriile și celelalte obligații ale succesiunii;
• cotele care revin fiecărui moștenitor;
• eventualele donații, raporturi sau liberalități excesive invocate;
• acordul necesar pentru finalizarea procedurii notariale.

Documentele trebuie să permită dovedirea fiecăruia dintre aceste elemente. Dacă situația juridică nu poate fi clarificată prin înscrisuri, registre și declarații, notarul poate solicita completări sau poate suspenda procedura.

La ce notar se deschide succesiunea?

Procedura se deschide la un notar public care își desfășoară activitatea în circumscripția tribunalului în care defunctul și-a avut ultimul domiciliu.

Dacă în această circumscripție există mai multe birouri notariale, competența aparține primului notar sesizat. Notarul verifică registrele succesorale pentru a stabili dacă nu a fost deja deschis un dosar la un alt birou.

Ultimul domiciliu se dovedește în principal prin certificatul de deces.

Nu sunt decisive:

• domiciliul moștenitorilor;
• locul în care s-a produs decesul;
• localitatea în care se află cel mai valoros bun, dacă ultimul domiciliu era în România;
• notarul la care au fost încheiate anterior actele de proprietate.

Dacă ultimul domiciliu nu era în România, competența se stabilește după regulile speciale privind bunurile imobile sau mobile aflate pe teritoriul României.

Cine poate solicita deschiderea succesiunii?

Procedura poate fi deschisă de:

• oricare dintre moștenitorii prezumtivi;
• un legatar desemnat prin testament;
• un creditor al succesiunii;
• un creditor al unui succesibil;
• o persoană care justifică un interes legitim;
• secretarul unității administrativ-teritoriale, în condițiile legii.

Nu este necesar acordul tuturor moștenitorilor pentru simpla deschidere a dosarului.

Pentru finalizarea procedurii notariale trebuie însă clarificate și acceptate elementele esențiale referitoare la:

• identitatea moștenitorilor;
• calitatea fiecăruia;
• compunerea masei succesorale;
• cotele succesorale;
• eventualul partaj realizat în același dosar.

Ce acte sunt necesare cu privire la persoana decedată?

Documentul principal este certificatul de deces.

În funcție de dosar, mai pot fi necesare:

• certificatul de naștere al defunctului;
• certificatul de căsătorie;
• certificatul sau hotărârea de divorț;
• certificatul de deces al soțului anterior;
• acte privind schimbarea numelui;
• livretul de familie;
• documente privind ultimul domiciliu;
• hotărârea declarativă de moarte și certificatul emis în baza acesteia.

Actele de stare civilă sunt importante când numele din titlurile de proprietate diferă de numele din certificatul de deces sau când trebuie reconstituit istoricul familial.

Ce se întâmplă dacă certificatul de deces a fost pierdut?

Se poate solicita un nou certificat sau un duplicat de la serviciul de stare civilă competent, în condițiile legislației privind actele de stare civilă.

O copie simplă sau o fotografie poate ajuta la identificarea actului, dar notarul va solicita documentul care îndeplinește condițiile legale.

Ce acte trebuie să prezinte moștenitorii?

Fiecare persoană chemată la moștenire trebuie identificată.

Pot fi necesare:

• cartea de identitate;
• pașaportul;
• certificatul de naștere;
• certificatul de căsătorie;
• hotărârea sau certificatul de divorț;
• actul privind schimbarea numelui;
• certificatul de deces al unui moștenitor decedat ulterior;
• procura autentică, dacă persoana este reprezentată;
• actele reprezentantului legal.

Actele trebuie să formeze un lanț complet între moștenitor și defunct. Simpla coincidență a numelui de familie nu dovedește rudenia.

Cum se dovedește legătura de rudenie?

Rudenia se dovedește prin actele de stare civilă.

Exemple:

• copilul prezintă certificatul său de naștere;
• soțul prezintă certificatul de căsătorie;
• nepotul care vine prin reprezentare trebuie să dovedească legătura cu părintele său și legătura acestuia cu defunctul;
• fratele trebuie să dovedească filiația sa și filiația defunctului față de părintele comun;
• ruda mai îndepărtată trebuie să prezinte toate actele intermediare.

Dacă o persoană intermediară a decedat, este necesar și certificatul său de deces.

Dacă filiația, adopția sau starea civilă sunt contestate, poate fi necesară soluționarea problemei înaintea finalizării succesiunii.

Ce acte sunt necesare pentru soțul supraviețuitor?

Soțul supraviețuitor trebuie să prezinte certificatul de căsătorie și documentele sale de identitate.

Pot deveni relevante și:

• convenția matrimonială;
• actele privind alegerea sau modificarea regimului matrimonial;
• hotărârea de separație judiciară de bunuri;
• documentele privind bunurile proprii ale fiecărui soț;
• data și modalitatea dobândirii bunurilor comune.

Înainte de stabilirea masei succesorale trebuie lichidat regimul matrimonial.

Dacă un apartament a fost cumpărat de soți în timpul căsătoriei și era bun comun, nu intră automat întregul apartament în succesiune. Mai întâi se stabilește partea care aparținea defunctului, iar numai aceasta se transmite moștenitorilor.

Sunt necesari martori la succesiune?

Da. În procedura succesorală notarială se administrează depozițiile a cel puțin doi martori.

Martorii trebuie să cunoască:

• persoana decedată;
• familia acesteia;
• numărul persoanelor cu vocație succesorală;
• calitatea acestora față de defunct;
• împrejurările familiale relevante.

Martorii trebuie să prezinte acte de identitate valabile.

Este preferabil să fie persoane care:

• l-au cunoscut de mai mult timp pe defunct;
• cunosc structura familiei;
• nu au interes patrimonial în succesiune;
• pot oferi informații clare și concordante;
• nu se află într-o situație care le afectează capacitatea de a depune mărturie.

Un martor nu înlocuiește certificatele de stare civilă, actele de proprietate sau celelalte înscrisuri obligatorii.

Ce acte sunt necesare dacă există testament?

Testamentul trebuie prezentat în original atunci când se află în posesia familiei.

Pot exista:

• testament autentic;
• testament olograf;
• testament privilegiat;
• testament întocmit în străinătate;
• legat universal, cu titlu universal sau particular;
• revocări ori testamente succesive.

Notarul verifică registrele notariale pentru identificarea testamentelor și a liberalităților înregistrate.

În cazul unui testament olograf trebuie analizate:

• scrierea integrală de mâna testatorului;
• data;
• semnătura;
• integritatea documentului;
• eventualele ștersături ori completări;
• contestarea scrisului sau a discernământului.

Existența unui testament nu înseamnă că moștenitorii legali sunt întotdeauna înlăturați. Trebuie verificate rezerva succesorală și drepturile moștenitorilor rezervatari.

Pentru regulile aplicabile, consultă articolul despre testament.

Ce acte sunt necesare pentru case, apartamente și terenuri?

Pentru fiecare imobil trebuie dovedit dreptul defunctului.

Pot fi folosite:

• contractul de vânzare-cumpărare;
• contractul de donație;
• titlul de proprietate;
• contractul de construire;
• procesul-verbal de predare-primire;
• certificatul de moștenitor anterior;
• hotărârea judecătorească definitivă;
• actul de partaj;
• actul de adjudecare;
• ordinul prefectului;
• actele emise în baza legilor fondului funciar;
• documentația cadastrală;
• extrasul de carte funciară;
• certificatul de atestare fiscală.

Pentru fiecare bun trebuie verificat:

• proprietarul;
• cota deținută;
• data dobândirii;
• regimul matrimonial;
• suprafața;
• numărul cadastral;
• sarcinile și litigiile;
• corespondența dintre acte și situația actuală.

Este necesar extrasul de carte funciară?

Pentru imobilele intabulate, extrasul de carte funciară permite verificarea:

• titularului dreptului;
• cotei de proprietate;
• descrierii imobilului;
• numărului cadastral;
• ipotecilor;
• sechestrelor;
• interdicțiilor;
• litigiilor notate;
• celorlalte sarcini.

Extrasul necesar procedurii poate fi obținut prin intermediul notarului.

Extrasul de carte funciară nu înlocuiește întotdeauna titlul de proprietate. El arată situația publicității imobiliare, dar notarul poate solicita actul în baza căruia defunctul a dobândit dreptul.

Este necesar certificatul fiscal?

Pentru bunurile înregistrate fiscal este necesară clarificarea situației la autoritatea locală competentă.

Certificatul poate indica:

• imobilele declarate fiscal;
• terenurile;
• autovehiculele;
• valoarea impozabilă;
• obligațiile fiscale locale;
• datele de identificare din evidențele fiscale.

Neconcordanțele dintre certificatul fiscal și actele de proprietate trebuie clarificate.

Exemple:

• suprafața din evidența fiscală este diferită;
• construcția nu a fost declarată;
• autovehiculul figurează în continuare pe numele unei alte persoane;
• terenul este înscris fiscal, dar nu există titlul în dosar;
• bunul a fost vândut, dar nu a fost scos din evidențe.

Se poate face succesiunea dacă imobilul nu este intabulat?

Lipsa intabulării nu împiedică în orice situație stabilirea dreptului succesoral, dar poate impune formalități suplimentare.

Trebuie verificat dacă există:

• un titlu de proprietate valabil;
• identificarea suficientă a imobilului;
• documentație cadastrală;
• corespondență între suprafața din acte și cea măsurată;
• construcții neînscrise;
• suprapuneri ori litigii de hotar;
• succesiuni anterioare nedezbătute.

Notarul poate elibera certificatul în condițiile permise de actele existente, dar moștenitorilor li se poate pune în vedere îndeplinirea formalităților cadastrale și de carte funciară.

Dacă proprietatea nu poate fi dovedită suficient, poate fi necesară obținerea unui act administrativ, reconstituirea unui document sau formularea unei acțiuni în instanță.

Ce se întâmplă dacă actele de proprietate au fost pierdute?

Pierderea înscrisului nu înseamnă automat pierderea dreptului.

În funcție de proveniența actului, poate fi obținut:

• un duplicat din arhiva notarială;
• o copie legalizată;
• un extras de carte funciară;
• o copie din arhiva instanței;
• un certificat de la primărie;
• o copie a titlului de proprietate;
• un înscris din arhivele naționale;
• un certificat de moștenitor anterior;
• o adeverință din evidențele instituției emitente.

Dacă actul nu mai poate fi găsit, trebuie analizat dacă dreptul poate fi dovedit prin alte înscrisuri sau dacă este necesară o hotărâre judecătorească.

Impozitul plătit pentru un imobil sau înscrierea în registrul agricol nu reprezintă, în orice situație, titlu de proprietate.

Ce documente sunt necesare pentru conturile bancare?

Moștenitorii trebuie să indice, pe cât posibil:

• instituția bancară;
• IBAN-ul;
• tipul contului;
• existența unui depozit;
• cardurile găsite;
• extrasele bancare;
• contractele de economisire sau investiții;
• eventualele credite contractate la aceeași bancă.

După deschiderea dosarului, notarul poate solicita instituțiilor competente informațiile necesare privind soldurile și produsele deținute de defunct.

Trebuie diferențiate:

• sumele care aparțineau exclusiv defunctului;
• conturile comune;
• sumele încasate după deces;
• drepturile beneficiarilor desemnați;
• depozitele și investițiile;
• datoriile față de bancă.

Faptul că o altă persoană avea procură sau drept de utilizare a cardului nu înseamnă automat că sumele îi aparțineau.

Ce acte sunt necesare pentru autoturisme?

Pentru un autovehicul pot fi necesare:

• certificatul de înmatriculare;
• cartea de identitate a vehiculului;
• contractul de vânzare-cumpărare;
• factura;
• actul de donație;
• certificatul fiscal;
• documentele privind leasingul;
• actele privind eventualele garanții;
• informațiile referitoare la radiere sau înstrăinare.

Trebuie verificat dacă defunctul era proprietar sau numai utilizator în baza unui contract de leasing.

Un autovehicul vândut înainte de deces nu trebuie inclus în succesiune numai pentru că figurează încă în anumite evidențe. Este necesară clarificarea actelor de transmitere.

Ce documente sunt necesare pentru părți sociale și acțiuni?

Dacă defunctul era asociat sau acționar, pot fi necesare:

• actul constitutiv;
• certificatul constatator;
• registrul asociaților sau acționarilor;
• contractele de cesiune;
• situațiile financiar-contabile;
• documentele privind numărul participațiilor;
• statutul societății;
• clauzele privind continuarea societății cu moștenitorii;
• documentele privind dividendele neachitate.

Valoarea participațiilor poate rezulta din evidențele financiar-contabile ale societății sau din registrele specifice societăților listate.

Moștenirea participației nu înseamnă întotdeauna dobândirea imediată a tuturor drepturilor societare. Trebuie verificate legea aplicabilă și actul constitutiv.

Ce alte bunuri pot intra în succesiune?

Masa succesorală poate cuprinde și:

• bijuterii și obiecte de valoare;
• colecții;
• titluri de stat;
• unități de fond și alte investiții;
• creanțe față de alte persoane;
• împrumuturi acordate;
• drepturi de autor;
• drepturi rezultate din contracte;
• despăgubiri neachitate;
• chirii restante;
• drepturi litigioase;
• bunuri aflate în străinătate.

Pentru aceste bunuri pot fi necesare:

• contracte;
• facturi;
• certificate de autenticitate;
• registre;
• extrase de cont;
• hotărâri judecătorești;
• dosare de despăgubire;
• evaluări;
• documente emise de entitățile care țin evidența dreptului.

Ce acte sunt necesare pentru datoriile defunctului?

Succesiunea cuprinde atât activul, cât și pasivul.

Trebuie identificate:

• creditele bancare;
• creditele IFN;
• împrumuturile dintre persoane;
• restanțele fiscale;
• facturile neachitate;
• cheltuielile de întreținere;
• ipotecile și garanțiile;
• executările silite;
• litigiile în curs;
• cheltuielile de înmormântare și de conservare a patrimoniului;
• alte obligații dovedite.

Documentele pot include:

• contractele de credit;
• graficele de rambursare;
• extrasele;
• notificările creditorilor;
• somațiile;
• actele executorului;
• certificatele fiscale;
• hotărârile judecătorești;
• facturile și chitanțele.

Existența datoriilor trebuie verificată înainte de asumarea unor acte privind patrimoniul.

Pentru această situație, consultă articolele despre moștenirea datoriilor și succesiunea unui credit bancar.

Ce documente dovedesc acceptarea sau renunțarea?

Notarul verifică declarațiile de opțiune succesorală înscrise în registrele notariale.

Pot fi relevante:

• declarația autentică de acceptare;
• declarația autentică de renunțare;
• actele care pot reprezenta acceptare tacită;
• cererea de inventariere;
• actele de administrare sau dispoziție realizate după deces;
• procurile prin care a fost exprimată opțiunea;
• hotărârile judecătorești privind opțiunea succesorală.

Nu orice faptă realizată după deces reprezintă acceptare. Actele urgente de conservare sau administrare provizorie trebuie diferențiate de actele pe care o persoană nu le-ar putea face decât în calitate de moștenitor.

Pentru analiză, consultă articolele despre acceptarea tacită a moștenirii și renunțarea la moștenire.

Cum se folosesc actele eliberate în străinătate?

Documentele străine pot necesita, în funcție de statul emitent:

• apostilare;
• supralegalizare;
• scutire în baza unui tratat;
• traducere autorizată;
• legalizarea traducerii;
• transcrierea în registrele române de stare civilă.

Certificatul de deces al unui cetățean român emis în străinătate trebuie transcris în evidențele române, în condițiile legii.

Pot necesita formalități similare:

• certificatele de naștere și căsătorie;
• hotărârile de divorț;
• testamentele;
• procurile;
• hotărârile judecătorești;
• actele de proprietate.

Documentele trebuie verificate înainte de programarea termenului, deoarece apostilarea, transcrierea și traducerea pot necesita timp.

Poate participa moștenitorul prin procură?

Da. Moștenitorul poate fi reprezentat printr-o procură autentică suficient de clară.

Procura trebuie să precizeze, după caz, dreptul mandatarului de a:

• participa la procedură;
• da declarații;
• accepta moștenirea;
• prezenta și ridica documente;
• recunoaște masa succesorală;
• solicita certificatul;
• semna partajul;
• achita taxele și onorariile;
• ridica certificatul de moștenitor.

O procură generală poate fi insuficientă pentru acte care necesită o împuternicire specială.

Dacă procura este întocmită în străinătate, trebuie verificată apostila, supralegalizarea, traducerea și forma cerută de lege.

Ce acte sunt necesare dacă există moștenitori minori?

Minorul participă prin reprezentantul legal, potrivit vârstei și regulilor privind capacitatea.

Pot fi necesare:

• certificatul de naștere al minorului;
• actele reprezentantului legal;
• hotărârea privind autoritatea părintească sau tutela;
• actul de desemnare a tutorelui;
• numirea unui curator special, dacă există conflict de interese;
• autorizările instanței de tutelă pentru actele care le necesită.

Un conflict de interese poate exista atunci când reprezentantul legal este și moștenitor, iar prin partaj sau prin alte acte interesele sale sunt opuse celor ale minorului.

Acceptarea moștenirii, lichidarea pasivului și partajul trebuie analizate cu respectarea protecției speciale a minorului.

Ce acte sunt necesare pentru succesiuni succesive?

Succesiunile succesive apar când unul dintre moștenitorii unui defunct a decedat înainte ca prima moștenire să fie dezbătută.

Exemplu:

Bunicul a decedat, iar fiul său a decedat ulterior fără ca succesiunea bunicului să fi fost finalizată. Pentru stabilirea drepturilor nepoților trebuie analizate ambele moșteniri.

Sunt necesare:

• certificatele de deces ale tuturor autorilor;
• actele de stare civilă pentru fiecare ramură familială;
• actele privind acceptarea fiecărei moșteniri;
• actele de proprietate inițiale;
• certificatele de moștenitor deja emise;
• documentele privind bunurile și datoriile fiecărui autor.

Dosarele se verifică separat și pot fi conexate potrivit regulilor procedurii notariale.

Ce se întâmplă dacă lipsesc anumite documente?

Lipsa unui act nu conduce automat la respingerea procedurii.

Pot exista mai multe soluții:

Document lipsă	Soluție posibilă
Certificat de stare civilă	Eliberarea unui nou certificat sau duplicat
Contract notarial	Duplicat ori copie din arhiva notarului sau a Camerei
Hotărâre judecătorească	Copie certificată din arhiva instanței
Titlu de proprietate	Copie de la instituția emitentă ori comisia competentă
Extras bancar	Solicitare către bancă prin procedura notarială
Document cadastral	Obținerea documentației de la OCPI sau întocmirea uneia noi
Dovada proprietății	Clarificare administrativă ori acțiune în instanță

Dacă documentele existente nu permit dovedirea dreptului defunctului, notarul nu poate include bunul numai pe baza afirmațiilor moștenitorilor.

Bunul poate fi adăugat ulterior printr-un certificat suplimentar, după obținerea dovezilor necesare.

Când se face succesiunea la notar și când în instanță?

Procedura notarială poate fi finalizată dacă există probe suficiente și moștenitorii se înțeleg asupra elementelor esențiale.

Notarul poate suspenda procedura dacă:

• moștenitorii își contestă reciproc calitatea;
• este contestată filiația;
• există neînțelegeri asupra testamentului;
• este contestată compunerea masei succesorale;
• nu există acord asupra cotelor;
• este contestat dreptul de proprietate al defunctului;
• părțile s-au adresat instanței;
• litigiul nu poate fi soluționat prin procedura necontencioasă.

Instanța poate stabili:

• moștenitorii;
• valabilitatea testamentului;
• bunurile succesorale;
• cotele;
• reducțiunea liberalităților;
• raportul donațiilor;
• partajul;
• alte drepturi contestate.

O simplă lipsă de interes a unuia dintre moștenitori nu înseamnă în orice situație că succesiunea trebuie judecată. Notarul îl poate cita și va analiza condițiile în care procedura poate continua sau trebuie suspendată.

Certificatul de moștenitor împarte bunurile?

Certificatul de moștenitor stabilește:

• cine sunt moștenitorii;
• calitatea fiecăruia;
• bunurile incluse în masa succesorală;
• cotele succesorale;
• pasivul consemnat;
• dreptul fiecăruia asupra patrimoniului.

Dacă moștenitorii nu realizează și un partaj, aceștia rămân coproprietari asupra bunurilor, potrivit cotelor din certificat.

Exemplu:

Doi copii primesc fiecare câte o cotă de 1/2 dintr-un apartament. Certificatul nu atribuie automat camere distincte și nici nu stabilește că unul primește apartamentul, iar celălalt bani.

Împărțirea efectivă se poate realiza:

• prin partaj voluntar la notar;
• prin includerea împărțelii în procedura succesorală, dacă există acord;
• prin partaj judiciar, dacă nu există acord.

Pentru diferențele dintre proceduri, consultă articolele despre certificatul de moștenitor și partajul succesoral.

Succesiunea trebuie făcută în termen de un an?

Termenul de un an privește exercitarea dreptului de opțiune succesorală, nu finalizarea obligatorie a procedurii notariale.

În interiorul termenului, succesibilul poate:

• accepta expres moștenirea;
• accepta tacit prin acte cu semnificație succesorală;
• renunța prin declarație autentică;
• solicita inventarierea patrimoniului;
• adopta măsuri de conservare care nu echivalează cu acceptarea.

Succesiunea poate fi dezbătută și după trecerea unui an, dar notarul trebuie să stabilească dacă persoanele chemate la moștenire au acceptat valabil în termen.

Ce se întâmplă dacă succesiunea este finalizată după doi ani?

Succesiunea poate fi finalizată și după doi ani de la deces.

Termenul de doi ani are însă o consecință fiscală distinctă pentru transmiterea prin moștenire a dreptului de proprietate asupra imobilelor.

Dacă procedura este dezbătută și finalizată în interiorul termenului, nu se datorează impozitul succesoral prevăzut pentru această situație.

Dacă este finalizată după expirarea celor doi ani, poate fi datorat impozitul de 1% calculat potrivit Codului fiscal.

Acest impozit trebuie diferențiat de:

• onorariul notarial;
• taxele pentru registre și verificări;
• costurile cadastrale;
• taxele de carte funciară;
• costurile traducerilor;
• cheltuielile unui eventual proces.

Cât costă succesiunea?

Costul depinde de:

• valoarea masei succesorale;
• numărul bunurilor;
• existența imobilelor;
• numărul moștenitorilor;
• existența testamentului;
• necesitatea inventarului;
• certificatul suplimentar;
• partajul realizat concomitent;
• vechimea succesiunii;
• actele și verificările suplimentare.

Pot exista costuri pentru:

• onorariul notarial;
• verificarea registrelor;
• extrasele de carte funciară;
• certificatele fiscale;
• evaluări;
• documentații cadastrale;
• duplicate;
• apostile și traduceri;
• impozitul aplicabil după doi ani;
• partajul voluntar.

Estimarea trebuie făcută după inventarierea bunurilor și prezentarea situației notarului instrumentator.

Cum pregătești dosarul succesoral?

1. Obține certificatul de deces.
2. Identifică ultimul domiciliu al defunctului.
3. Alege un notar competent din circumscripția tribunalului.
4. Identifică toți moștenitorii cunoscuți.
5. Strânge actele de stare civilă.
6. Verifică dacă există testament.
7. Identifică donațiile importante.
8. Centralizează bunurile imobile.
9. Strânge titlurile de proprietate.
10. Verifică situația cadastrală.
11. Identifică băncile și conturile.
12. Identifică autoturismele.
13. Verifică participațiile în societăți.
14. Centralizează creanțele defunctului.
15. Centralizează datoriile.
16. Verifică existența executărilor silite.
17. Identifică actele lipsă.
18. Solicită duplicatele.
19. Alege cel puțin doi martori potriviți.
20. Verifică dacă vreun moștenitor este în străinătate.
21. Pregătește procurile necesare.
22. Verifică existența minorilor.
23. Analizează termenul de acceptare.
24. Clarifică dacă există acord asupra bunurilor și cotelor.
25. Stabilește dacă se dorește și partajul.

Exemple practice

Greșeli frecvente privind actele de succesiune

• prezentarea numai a certificatului de deces;
• neidentificarea tuturor moștenitorilor;
• omiterea actelor intermediare de stare civilă;
• confundarea domiciliului moștenitorilor cu ultimul domiciliu al defunctului;
• alegerea unui notar necompetent;
• nepăstrarea actelor originale;
• presupunerea că rolul fiscal dovedește proprietatea;
• omiterea bunurilor comune ale soților;
• includerea întregului bun comun în succesiune;
• neidentificarea conturilor bancare;
• ignorarea datoriilor și ipotecilor;
• neprezentarea testamentului;
• folosirea unor martori care nu cunosc familia;
• presupunerea că certificatul împarte automat bunurile;
• confundarea termenului de acceptare cu termenul pentru dezbatere;
• amânarea procedurii fără conservarea documentelor;
• semnarea unui partaj fără evaluarea bunurilor;
• omiterea succesiunilor anterioare;
• neclarificarea actelor străine înainte de termen;
• presupunerea că bunurile omise nu mai pot fi adăugate.

Checklist complet pentru actele de succesiune

Persoana decedată

• Certificat de deces.
• Certificat de naștere.
• Certificat de căsătorie.
• Acte privind divorțul.
• Acte privind schimbarea numelui.
• Documente privind ultimul domiciliu.

Moștenitorii

• Acte de identitate.
• Certificate de naștere.
• Certificate de căsătorie.
• Acte privind divorțul sau schimbarea numelui.
• Certificatele de deces ale rudelor intermediare.
• Procurile autentice.
• Actele reprezentanților legali.

Bunurile

• Contracte de dobândire.
• Titluri de proprietate.
• Certificate de moștenitor anterioare.
• Hotărâri judecătorești.
• Documentații cadastrale.
• Extrase de carte funciară.
• Certificate fiscale.
• Actele autoturismelor.
• Documentele bancare.
• Actele societăților.
• Documentele privind investițiile și creanțele.

Testament și opțiune succesorală

• Testamentul.
• Declarațiile de acceptare.
• Declarațiile de renunțare.
• Actele care pot dovedi acceptarea tacită.
• Documentele privind donațiile.

Datorii

• Contracte de credit.
• Grafice de rambursare.
• Somații și notificări.
• Acte de executare.
• Datorii fiscale.
• Facturi și obligații restante.
• Cheltuieli de înmormântare și conservare.

Procedura notarială

• Datele tuturor moștenitorilor.
• Actele a cel puțin doi martori.
• Lista completă a bunurilor.
• Valoarea estimată a bunurilor.
• Lista datoriilor.
• Dovada formalităților pentru actele străine.
• Opțiunea privind partajul.

Întrebări frecvente despre actele necesare pentru succesiune

Care sunt actele de bază pentru deschiderea succesiunii?

Certificatul de deces, actele de identitate și stare civilă ale moștenitorilor și informațiile inițiale despre bunuri și datorii.

Sunt necesari martori?

Da. În procedura succesorală notarială sunt necesare depozițiile a cel puțin doi martori care cunosc defunctul și persoanele chemate la moștenire.

Trebuie să participe toți moștenitorii pentru deschiderea dosarului?

Nu. Dosarul poate fi deschis la cererea unei singure persoane interesate. Pentru finalizare trebuie însă clarificate drepturile tuturor persoanelor chemate la moștenire.

La ce notar trebuie să merg?

La un notar din circumscripția tribunalului în care defunctul a avut ultimul domiciliu. Dintre notarii competenți, procedura revine primului notar sesizat.

Se poate face succesiunea fără actele de proprietate?

Procedura poate fi deschisă, dar bunul nu va putea fi inclus fără dovezi suficiente privind dreptul defunctului. Pot fi necesare duplicate, extrase sau o hotărâre judecătorească.

Este obligatoriu extrasul de carte funciară?

Pentru imobilele intabulate este necesară verificarea situației de carte funciară. Extrasul poate fi obținut prin intermediul notarului.

Este obligatoriu certificatul fiscal?

Situația fiscală a bunurilor trebuie verificată. Certificatul fiscal este necesar în special pentru imobile și autovehicule.

Se poate face succesiunea dacă terenul nu este intabulat?

În anumite situații, da, dacă dreptul defunctului este dovedit printr-un titlu valabil. Pot fi necesare ulterior cadastrul și înscrierea în cartea funciară.

Ce fac dacă am pierdut contractul de proprietate?

Poate fi solicitat un duplicat sau o copie din arhiva notarului, a instanței ori a instituției care a emis documentul.

Trebuie să cunosc numărul contului bancar?

Este util, dar nu întotdeauna indispensabil. Trebuie indicată cel puțin banca, iar notarul poate solicita informațiile necesare în cadrul procedurii.

Ce acte sunt necesare dacă există un autoturism?

Certificatul de înmatriculare, cartea de identitate a vehiculului, actul de dobândire și documentele fiscale.

Ce se întâmplă dacă defunctul avea credite?

Creditele și celelalte datorii trebuie declarate și dovedite. Sunt necesare contractele, soldurile, notificările și eventualele acte de executare.

Este obligatoriu testamentul în original?

Testamentul aflat în posesia familiei trebuie prezentat în original. Notarul verifică și registrele testamentelor și liberalităților.

Moștenitorul din străinătate trebuie să vină în România?

Nu neapărat. Poate fi reprezentat prin procură autentică specială, cu respectarea formalităților aplicabile documentelor străine.

Pot începe succesiunea după mai mulți ani?

Da. Trebuie însă dovedită acceptarea moștenirii în termenul aplicabil și analizate consecințele fiscale pentru imobile.

Termenul pentru acceptarea moștenirii este de un an?

Da, ca regulă. Termenul privește opțiunea succesorală, nu obligația de a obține certificatul în interiorul unui an.

Se plătește impozit dacă succesiunea este făcută după doi ani?

Pentru transmiterea imobilelor prin moștenire poate deveni aplicabil impozitul de 1% prevăzut de Codul fiscal.

Certificatul de moștenitor atribuie fiecăruia câte un bun?

Nu automat. El stabilește bunurile și cotele. Atribuirea individuală se realizează prin partaj.

Ce se întâmplă dacă moștenitorii nu se înțeleg?

Notarul poate suspenda procedura, iar aspectele contestate pot fi soluționate de instanță.

Se poate adăuga ulterior un bun omis?

Da. După dovedirea bunului, poate fi reluată procedura pentru eliberarea unui certificat de moștenitor suplimentar.

Notă: Articolul are caracter informativ. Lista documentelor poate fi completată de notar în funcție de structura familiei, natura bunurilor, regimul matrimonial, existența testamentului, datoriile și eventualele elemente internaționale.