Răspuns rapid

Da. Faptul că un moștenitor locuiește în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie sau în orice alt stat nu împiedică dezbaterea succesiunii în România. În funcție de situația concretă, acesta poate participa personal, poate fi reprezentat prin procură sau, în anumite cazuri, procedura poate continua chiar dacă există neînțelegeri între moștenitori.

În ultimii ani, tot mai multe succesiuni implică persoane stabilite în afara României. Unii lucrează în străinătate de mulți ani, alții au emigrat definitiv, iar alții nu se pot deplasa în țară din motive profesionale, medicale sau familiale.

Din acest motiv apare frecvent întrebarea dacă dezbaterea succesiunii poate avea loc în lipsa unuia dintre moștenitori și dacă este obligatorie prezența sa fizică la notar.

Răspunsul este că, în cele mai multe cazuri, procedura poate continua și fără deplasarea persoanei în România, însă trebuie analizate modul de reprezentare, documentele necesare și existența eventualelor conflicte dintre moștenitori.

Important

Faptul că un moștenitor locuiește în străinătate nu îi afectează dreptul la moștenire. Domiciliul sau reședința în alt stat nu determină pierderea calității de moștenitor și nu modifică drepturile succesorale stabilite de lege sau de testament.

Se poate face succesiunea dacă unul dintre moștenitori este în străinătate?

Da. În majoritatea situațiilor, procedura succesorală poate fi desfășurată chiar dacă unul sau mai mulți moștenitori se află în afara țării.

Prezența în străinătate poate influența modul de desfășurare a procedurii, însă nu împiedică, prin ea însăși, emiterea certificatului de moștenitor sau soluționarea litigiului succesoral.

Situația trebuie analizată în funcție de mai mulți factori:

  • există sau nu acord între moștenitori;
  • există testament;
  • este necesară reprezentarea prin procură;
  • există bunuri imobile sau doar bunuri mobile;
  • există litigii privind masa succesorală;
  • există moștenitori aflați în mai multe state.

Din practică

Cele mai multe succesiuni cu element de extraneitate nu sunt blocate de faptul că un moștenitor locuiește în altă țară, ci de lipsa comunicării dintre rude, de actele incomplete sau de neînțelegerile privind împărțirea patrimoniului.

Este obligatorie prezența personală la notar?

Nu întotdeauna.

În numeroase situații, moștenitorul poate participa personal, însă există și posibilitatea reprezentării prin procură, dacă aceasta îndeplinește condițiile prevăzute de lege și conferă împuternicirile necesare.

Modalitatea concretă de desfășurare a procedurii depinde de complexitatea succesiunii și de actele care trebuie semnate.

Situația Soluția posibilă
Moștenitorul poate veni în România Participă personal la procedură.
Nu poate veni temporar Poate utiliza o procură, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Există litigiu între moștenitori Poate deveni necesară soluționarea în instanță.

Ce este procura pentru succesiune?

Procura este actul prin care moștenitorul împuternicește o altă persoană să îl reprezinte în procedura succesorală.

În practică, persoana împuternicită poate fi un membru al familiei, o altă persoană de încredere sau un avocat, în funcție de limitele mandatului acordat.

Conținutul procurii trebuie redactat cu atenție, deoarece acesta stabilește exact actele pe care reprezentantul le poate efectua în numele moștenitorului.

Atenție

Nu orice procură este suficientă pentru orice operațiune succesorală. În practică este important ca mandatul să acopere toate actele care urmează să fie realizate, pentru a evita întârzieri sau refacerea documentelor.

Ce documente sunt necesare atunci când moștenitorul locuiește în străinătate?

Lista exactă diferă de la un dosar la altul, însă în mod obișnuit sunt necesare documentele privind identitatea moștenitorilor, decesul autorului succesiunii și patrimoniul acestuia.

Pot fi necesare:

  • certificatul de deces;
  • actele de stare civilă ale moștenitorilor;
  • actele de identitate;
  • actele de proprietate;
  • certificate fiscale;
  • extrase de carte funciară;
  • testamentul, dacă există;
  • procura de reprezentare, atunci când este utilizată.

În funcție de statul în care locuiește moștenitorul și de documentele emise în străinătate, poate fi necesară și îndeplinirea unor formalități suplimentare privind recunoașterea acestora în România.

Cum poate fi făcută procura dacă moștenitorul locuiește în străinătate?

Una dintre cele mai întâlnite soluții este reprezentarea prin procură. Aceasta permite moștenitorului aflat în străinătate să participe la procedura succesorală fără a fi necesară deplasarea în România, dacă împrejurările concrete permit acest lucru.

Procura trebuie întocmită în forma cerută de lege și trebuie să conțină în mod clar atribuțiile persoanei împuternicite.

În practică, procura poate fi autentificată:

  • la o misiune diplomatică sau un consulat al României;
  • la un notar public din statul în care locuiește moștenitorul, dacă sunt respectate condițiile privind recunoașterea documentului în România;
  • în alte situații prevăzute de lege, în funcție de statul în care este emisă procura.

Din practică

În multe dosare, cea mai mare întârziere nu este provocată de succesiune, ci de faptul că procura nu conține toate împuternicirile necesare. Acest lucru poate obliga moștenitorul să întocmească o nouă procură, ceea ce prelungește semnificativ procedura.

Poate avocatul să reprezinte moștenitorul aflat în străinătate?

Da. În funcție de limitele mandatului primit și de natura procedurii, avocatul poate reprezenta interesele moștenitorului în raport cu notarul, cu celelalte persoane implicate sau în cadrul unui litigiu succesoral.

Reprezentarea prin avocat este utilă în special atunci când:

  • există mai mulți moștenitori aflați în state diferite;
  • există conflicte privind patrimoniul;
  • trebuie obținute documente de la mai multe instituții;
  • procedura succesorală este blocată de neînțelegeri;
  • există bunuri de valoare ridicată sau mai multe imobile.

Important

Reprezentarea prin avocat nu modifică drepturile succesorale ale moștenitorului. Avocatul acționează exclusiv în limitele mandatului primit și urmărește desfășurarea procedurii în interesul clientului.

Ce se întâmplă dacă unul dintre moștenitori nu răspunde?

În practică, aceasta este una dintre cele mai frecvente situații întâlnite în succesiunile cu element de extraneitate.

Uneori, unul dintre moștenitori:

  • nu răspunde la telefon sau la e-mail;
  • refuză să transmită actele solicitate;
  • nu comunică dacă acceptă sau renunță la moștenire;
  • amână în mod repetat procedura.

Aceste împrejurări nu înseamnă automat că succesiunea nu mai poate continua, însă pot complica procedura și pot impune analizarea unor soluții juridice adaptate situației concrete.

Atenție

Mulți moștenitori cred că simpla lipsă de răspuns a unei rude blochează definitiv succesiunea. În realitate, fiecare situație trebuie analizată individual, deoarece soluțiile diferă în funcție de stadiul procedurii și de poziția celorlalți moștenitori.

Ce se întâmplă dacă există mai mulți moștenitori aflați în țări diferite?

Succesiunile internaționale implică frecvent situații în care fiecare moștenitor locuiește într-un alt stat.

De exemplu:

  • un copil locuiește în Italia;
  • altul în Germania;
  • soțul supraviețuitor în România;
  • un alt moștenitor în Marea Britanie.

În asemenea cazuri este necesară o bună coordonare a documentelor și a comunicării dintre toate persoanele implicate.

Cu cât patrimoniul este mai complex, cu atât este mai importantă organizarea procedurii încă de la început.

Cum influențează existența unui testament?

Prezența unui testament nu împiedică desfășurarea procedurii succesorale atunci când unul dintre moștenitori locuiește în străinătate.

Totuși, testamentul poate ridica probleme suplimentare privind interpretarea dispozițiilor sale, identificarea beneficiarilor sau stabilirea drepturilor moștenitorilor rezervatari.

În aceste situații este recomandată verificarea atentă a tuturor actelor înainte de finalizarea succesiunii.

Ce se întâmplă dacă moștenitorii nu sunt de acord?

Distanța dintre moștenitori nu este, de regulă, adevărata problemă. Cele mai multe litigii apar din cauza neînțelegerilor privind patrimoniul, folosirea bunurilor sau împărțirea cotelor succesorale.

Pot exista conflicte referitoare la:

  • valoarea bunurilor;
  • folosirea exclusivă a locuinței;
  • administrarea terenurilor;
  • încasarea chiriilor;
  • vânzarea imobilelor;
  • investițiile realizate într-un bun succesoral.

Dacă aceste conflicte nu pot fi soluționate amiabil, poate deveni necesară intervenția instanței sau, ulterior dezbaterii succesiunii, procedura de partaj al moștenirii.

Exemplu practic

Trei frați moștenesc casa părinților. Unul locuiește în România, unul în Italia și unul în Spania. Fratele rămas în țară folosește exclusiv imobilul și refuză vânzarea acestuia. Într-o asemenea situație, chiar dacă succesiunea este dezbătută, poate fi necesar ulterior partajul pentru încetarea coproprietății.

Cât durează succesiunea dacă un moștenitor este în străinătate?

Nu există un termen unic aplicabil tuturor succesiunilor. Durata procedurii depinde de complexitatea patrimoniului, de numărul moștenitorilor, de rapiditatea cu care sunt obținute documentele și de existența sau inexistența unor neînțelegeri între persoanele implicate.

Atunci când toți moștenitorii sunt de acord și documentele sunt complete, procedura se poate desfășura relativ rapid. În schimb, dacă unul dintre moștenitori întârzie transmiterea actelor, refuză să comunice sau contestă drepturile celorlalți, succesiunea poate dura considerabil mai mult.

Situația Influența asupra duratei
Toți moștenitorii cooperează Procedura se desfășoară mai rapid.
Documentele sunt incomplete Pot apărea întârzieri până la completarea dosarului.
Există procură valabilă Poate elimina necesitatea deplasării în România.
Există litigii între moștenitori Poate deveni necesară soluționarea în instanță.

Ce costuri pot apărea?

Pe lângă taxele și onorariile aferente procedurii succesorale, în cazul moștenitorilor aflați în străinătate pot apărea și cheltuieli suplimentare.

Acestea pot include:

  • autentificarea procurii;
  • traducerea documentelor;
  • legalizarea sau apostilarea unor acte, atunci când este necesară;
  • transmiterea documentelor prin curier internațional;
  • onorariile pentru reprezentare juridică.

Costurile diferă în funcție de statul în care locuiește moștenitorul, de complexitatea succesiunii și de numărul documentelor care trebuie obținute.

Recomandare practică

Înainte de începerea procedurii este utilă întocmirea unei liste complete cu documentele necesare. În practică, acest lucru reduce considerabil timpul de soluționare și evită costurile generate de solicitarea repetată a acelorași acte.

Greșeli frecvente atunci când un moștenitor locuiește în străinătate

  • să se creadă că succesiunea nu poate fi făcută fără deplasarea în România;
  • să fie întocmită o procură incompletă;
  • să fie trimise documente expirate sau ilizibile;
  • să fie amânată obținerea actelor de proprietate;
  • să fie ignorată existența unui testament;
  • să fie neglijată comunicarea dintre moștenitori;
  • să fie începute negocieri privind vânzarea bunurilor înainte de clarificarea drepturilor succesorale;
  • să fie confundată procedura succesorală cu partajul moștenirii.

Mit frecvent

Mulți români care locuiesc în străinătate cred că trebuie să își ia concediu și să rămână mai multe săptămâni în România pentru a dezbate succesiunea. În realitate, în numeroase situații procedura poate fi organizată astfel încât deplasările să fie reduse sau chiar eliminate prin reprezentare corespunzătoare.

Checklist înainte de începerea succesiunii

  • verifică dacă există testament;
  • identifică toți moștenitorii;
  • pregătește actele de identitate și actele de stare civilă;
  • adună actele de proprietate ale bunurilor;
  • stabilește dacă este necesară o procură;
  • verifică dacă documentele emise în străinătate necesită formalități suplimentare;
  • clarifică dacă există datorii sau obligații fiscale ale succesiunii;
  • discută cu ceilalți moștenitori despre modalitatea de desfășurare a procedurii.

Exemple practice

Exemplul 1

Un moștenitor locuiește în Italia și nu poate reveni în România din cauza obligațiilor profesionale. Acesta acordă procură unei persoane de încredere, iar procedura succesorală se desfășoară fără întârzieri semnificative.

Exemplul 2

Patru frați locuiesc în trei state diferite. Deși toți acceptă succesiunea, lipsa documentelor de proprietate întârzie emiterea certificatului de moștenitor mai mult decât distanța dintre aceștia.

Exemplul 3

Un moștenitor refuză să comunice cu ceilalți și nu transmite documentele solicitate. În această situație devine necesară analizarea soluțiilor juridice disponibile pentru continuarea procedurii și, dacă este cazul, soluționarea conflictului în instanță.

Întrebări frecvente despre succesiunea când un moștenitor este în străinătate

Se poate face succesiunea dacă locuiesc în Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie?

Da. Locul în care domiciliezi nu împiedică dezbaterea succesiunii în România. În funcție de situația concretă, poți participa personal sau poți fi reprezentat prin procură, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Este obligatoriu să vin în România?

Nu în toate cazurile. Multe succesiuni pot fi gestionate fără deplasarea moștenitorului, prin utilizarea unei procuri corespunzătoare și prin transmiterea documentelor necesare.

Pot acorda procură unui membru al familiei?

Da. În funcție de situația concretă, poți împuternici o persoană de încredere să te reprezinte în procedura succesorală. Procura trebuie însă redactată astfel încât să permită efectuarea actelor necesare.

Poate avocatul să mă reprezinte?

Da. Reprezentarea prin avocat este frecvent utilizată atunci când moștenitorul locuiește în străinătate, mai ales dacă există mai multe bunuri, mai mulți moștenitori sau neînțelegeri privind împărțirea moștenirii.

Ce se întâmplă dacă unul dintre moștenitori refuză să participe?

Refuzul de colaborare nu înseamnă automat că succesiunea nu mai poate continua. Soluția depinde de motivele refuzului, de existența unui litigiu și de etapa în care se află procedura.

Dacă există testament, procedura este diferită?

Existența unui testament poate necesita verificări suplimentare privind conținutul acestuia și drepturile moștenitorilor, însă nu împiedică prin ea însăși desfășurarea succesiunii.

Cât durează procedura?

Nu există un termen fix. Durata depinde de complexitatea succesiunii, de rapiditatea cu care sunt obținute documentele și de existența sau inexistența unor conflicte între moștenitori.

Se poate vinde casa înainte de finalizarea succesiunii?

În cele mai multe situații este recomandat ca drepturile succesorale să fie clarificate înainte de înstrăinarea bunurilor. Situația juridică trebuie analizată în funcție de particularitățile fiecărui dosar.

Ce se întâmplă dacă unul dintre moștenitori locuiește în afara Uniunii Europene?

Procedura succesorală poate fi realizată și în această situație, însă pot exista formalități suplimentare privind documentele emise în străinătate și recunoașterea acestora în România.

Este necesară consultarea unui avocat?

Nu în toate cazurile. Totuși, atunci când există bunuri importante, moștenitori în mai multe state, un testament sau conflicte între rude, o analiză juridică poate preveni întârzieri și litigii costisitoare.

Ai un moștenitor aflat în străinătate și nu știi cum poate fi dezbătută succesiunea?

Fiecare succesiune are particularitățile sale. Dacă unul dintre moștenitori locuiește în afara României, există un testament, sunt mai multe bunuri sau au apărut neînțelegeri între rude, o analiză juridică efectuată înainte de începerea procedurii poate evita blocaje și cheltuieli inutile.

Cabinetul de avocat îți poate oferi asistență privind analiza drepturilor succesorale, verificarea documentelor, reprezentarea în procedura succesorală și gestionarea litigiilor dintre moștenitori.

Solicită o consultație