Succesiune și credit bancar – rate, ipotecă și datorii după deces

Ce se întâmplă cu împrumutul bancar după deces

Decesul debitorului nu determină, prin el însuși, anularea contractului de credit și nici ștergerea soldului. Obligațiile patrimoniale transmisibile existente la data decesului intră în pasivul succesoral, alături de celelalte datorii ale defunctului.

În funcție de contract și de stadiul creditului, trebuie verificate:

• capitalul rămas de rambursat;
• ratele scadente și neachitate;
• dobânda contractuală;
• dobânzile penalizatoare și celelalte costuri pretinse;
• eventuala declarare a scadenței anticipate;
• cheltuielile unui dosar de executare deja început;
• ipoteca, gajul și garanțiile personale;
• existența unei asigurări care acoperă decesul.

Pentru regulile generale aplicabile pasivului succesoral, consultă articolul despre moștenirea datoriilor.

Cine poate răspunde pentru rate și soldul creditului

Expresia „moștenitorii preiau creditul” este prea generală. Persoana urmărită poate avea una sau mai multe calități juridice, iar fiecare produce efecte diferite.

Înainte de orice plată, negociere sau contestație trebuie stabilit în ce calitate se adresează banca fiecărei persoane.

Moștenitorii răspund cu bunurile proprii?

Potrivit regulii actuale din Codul civil, moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral și proporțional cu cota succesorală care le revine.

Prin urmare, simpla acceptare a moștenirii nu permite, ca regulă, urmărirea nelimitată a salariului, economiilor sau locuinței pe care moștenitorul le avea anterior decesului.

Creditorii trebuie să aștepte partajul?

Nu. Creditorii ale căror creanțe s-au născut înainte de deschiderea moștenirii pot urmări bunurile succesorale aflate în indiviziune, în condițiile legii, fără să fie obligați să aștepte împărțirea patrimoniului între moștenitori.

Partajul nu poate fi folosit pentru a înlătura drepturile creditorilor anteriori. Pentru împărțirea bunurilor și efectele asupra datoriilor, vezi partajul succesoral.

Ce se întâmplă cu soțul supraviețuitor, codebitorul și garantul

Soțul supraviețuitor

Soțul nu devine automat debitor contractual numai pentru că a fost căsătorit cu titularul creditului. Trebuie verificate contractul, actele adiționale, garanțiile și regimul matrimonial.

Pot exista situații diferite:

• soțul a semnat ca debitor sau codebitor;
• a semnat o fideiusiune ori altă garanție personală;
• a consimțit la ipotecarea unui bun comun sau propriu;
• creditul a fost folosit pentru dobândirea sau conservarea unui bun comun;
• nu a semnat niciun act și este implicat numai ca succesibil;
• este coproprietar al imobilului ipotecat, fără a fi debitor personal.

Calificarea unei datorii ca datorie comună a soților și dreptul băncii de a executa un titlu sunt probleme distincte. Faptul că împrumutul a fost folosit în familie nu înlocuiește automat condițiile necesare pentru răspunderea contractuală directă.

Codebitorul

Codebitorul are o obligație proprie. Dacă obligația este solidară, banca poate solicita plata întregului sold de la codebitorul rămas în viață, în limitele contractului și ale legii. Raporturile interne dintre codebitori și eventualul drept de regres se analizează separat.

Garantul personal

Fideiusorul sau alt garant personal poate fi urmărit în limitele angajamentului asumat. Trebuie verificate suma garantată, durata garanției, beneficiile de discuțiune ori diviziune, eventualele renunțări la acestea și efectul actelor adiționale încheiate fără participarea garantului.

Proprietarul bunului ipotecat care nu este debitor

O persoană poate garanta creditul altuia cu un imobil fără să își asume plata întregii datorii din toate bunurile sale. În acest caz, răspunderea reală este legată de bunul ipotecat, însă actul trebuie citit pentru a vedea dacă au fost asumate și obligații personale.

Când poate asigurarea să achite creditul după deces

Unele credite au o asigurare de viață ori o asigurare de protecție a plăților. Existența unei prime incluse în rată nu dovedește însă că orice deces este acoperit și nici că întregul sold va fi achitat.

Ce trebuie verificat în poliță

• persoana efectiv asigurată;
• beneficiarul indemnizației;
• riscul de deces acoperit;
• suma asigurată și modul în care scade în timp;
• dacă se achită soldul integral sau numai o parte;
• perioada de valabilitate și eventualele perioade de așteptare;
• plata primelor la data decesului;
• excluderile referitoare la cauzele decesului;
• declarațiile medicale făcute la încheiere;
• termenul și procedura contractuală de notificare;
• documentele medicale și administrative solicitate.

Cum se deschide dosarul de daună

1. Notifică banca în scris și solicită identificarea exactă a poliței.
2. Cere certificatul de asigurare și condițiile generale și speciale.
3. Solicită deschiderea dosarului de daună și numărul de înregistrare.
4. Depune documentele cerute și păstrează dovada transmiterii.
5. Cere situația soldului la data evenimentului asigurat.
6. Solicită o decizie motivată dacă plata este refuzată ori redusă.

Ce faci dacă asigurătorul refuză

Refuzul se verifică prin raportare la poliță, excluderi, declarațiile de la aderare și cauza concretă a decesului. Un răspuns generic nu este suficient. Pot fi folosite procedura internă de petiții, mecanismele alternative aplicabile și, dacă este necesar, acțiunea în instanță.

Ce se întâmplă cu ipoteca și locuința moștenită

Ipoteca nu dispare prin deces și nici prin transmiterea imobilului către moștenitori. Dreptul de ipotecă se menține asupra bunului grevat, iar creditorul îl poate urmări în orice mână ar trece, cu respectarea condițiilor executării silite.

Moștenitorii pot păstra locuința?

Păstrarea imobilului poate fi posibilă dacă:

• asigurarea achită integral sau parțial soldul;
• ratele sunt continuate în condițiile acceptate de bancă;
• creditul este restructurat ori refinanțat;
• soldul este achitat din alte surse;
• imobilul este vândut, iar datoria este stinsă din preț;
• se ajunge la o altă soluție contractuală cu banca.

Intenția familiei de a păstra casa nu suspendă automat ratele, scadența anticipată sau executarea. Orice înțelegere trebuie confirmată în scris.

Poate fi vândut imobilul ipotecat?

Vânzarea este posibilă numai cu clarificarea sarcinilor. În practică se stabilește soldul, suma care va fi achitată băncii din preț și condițiile în care creditorul va consimți la radierea ipotecii.

O promisiune ori o vânzare făcută fără verificarea ipotecii poate crea un litigiu și nu elimină dreptul creditorului asupra bunului.

Ce se întâmplă dacă imobilul este atribuit unui singur moștenitor?

Partajul nu radiază ipoteca și nu modifică automat contractul de credit. Moștenitorii pot stabili între ei cine păstrează imobilul și cine suportă economic ratele, dar banca nu este obligată să accepte schimbarea debitorului fără acordul său.

Pentru procedura de valorificare forțată, consultă articolul despre executarea silită imobiliară.

Decesul produce automat scadența anticipată?

Nu trebuie presupus că orice credit devine automat exigibil integral în ziua decesului. Efectele depind de contract, de tipul creditului, de existența restanțelor, de asigurare și de actele transmise de bancă.

Trebuie solicitate în scris:

• soldul la data decesului;
• situația ratelor scadente și neachitate;
• temeiul contractual al oricărei scadențe anticipate;
• data și dovada notificării;
• modul de calcul al dobânzilor și penalităților;
• situația dosarului de asigurare;
• opțiunile propuse pentru continuarea sau închiderea creditului.

Poți plăti ratele înainte de finalizarea succesiunii?

În practică, familia continuă uneori plata pentru a evita restanțele sau executarea imobilului. Plata poate fi făcută și de o altă persoană, însă efectele dintre plătitor, patrimoniul succesoral și ceilalți moștenitori trebuie documentate.

Trebuie diferențiate:

• plata făcută de codebitor pentru propria obligație;
• plata din conturile sau banii patrimoniului succesoral;
• plata făcută de un succesibil din fonduri proprii;
• plata urgentă pentru conservarea unui bun;
• plata însoțită de folosirea și administrarea bunului ca proprietar;
• plata făcută de un terț fără vocație succesorală.

Pentru criteriile aplicabile, vezi acceptarea tacită a moștenirii.

Poate plătitorul să recupereze sumele?

Persoana care achită peste obligația sa poate avea, în funcție de calitate și împrejurări, un drept de regres, contribuție sau restituire față de ceilalți obligați ori față de patrimoniul succesoral. Sunt importante extrasul bancar, ordinul de plată, destinația plății și orice înțelegere dintre moștenitori.

Ce se întâmplă cu creditul dacă renunți la moștenire

Persoana care renunță valabil este considerată că nu a fost niciodată moștenitor. Ea nu dobândește bunurile succesorale și nu răspunde pentru credit în această calitate.

Renunțarea:

• privește întreaga moștenire, nu numai creditul;
• înseamnă pierderea drepturilor asupra imobilelor, conturilor și celorlalte bunuri;
• trebuie făcută în forma și termenul prevăzute de lege;
• nu mai este posibilă după acceptarea valabilă a moștenirii;
• nu stinge obligația personală de codebitor ori garant;
• nu radiază ipoteca constituită asupra unui bun;
• nu permite desemnarea liberă a persoanei care va primi cota renunțătorului.

Procedura și efectele sunt explicate în articolul despre renunțarea la moștenire.

Cum se suportă creditul dacă există mai mulți moștenitori

Datoriile succesorale se suportă, ca regulă, proporțional cu cota fiecărui moștenitor acceptant. Drepturile creditorului asupra bunurilor succesorale și garanțiile reale trebuie însă analizate înainte de împărțirea internă dintre moștenitori.

Conflictele apar frecvent când:

• un singur moștenitor locuiește în imobilul ipotecat;
• numai unul plătește ratele;
• unii doresc vânzarea, iar alții păstrarea locuinței;
• unii acceptă, iar alții renunță;
• un moștenitor este și codebitor;
• există neînțelegeri privind valoarea bunului și soldul;
• banca a început deja executarea silită.

Pentru stabilirea procentelor și rezolvarea neînțelegerilor, consultă cotele succesorale și succesiunea fără acord între moștenitori.

Poate banca începe sau continua executarea după deces?

Da, însă Codul de procedură civilă impune reguli speciale. Trebuie stabilit dacă decesul a avut loc înainte sau după sesizarea executorului și dacă moștenirea a fost acceptată ori a fost numit un curator.

Debitorul a murit înainte de sesizarea executorului

Executarea nu poate fi pornită pur și simplu pe numele persoanei decedate. Creditorul trebuie să urmeze procedura privind moștenitorii acceptanți sau, dacă moștenirea nu a fost acceptată și nu există un curator, procedura pentru numirea reprezentantului necesar executării.

Debitorul a murit după începerea executării

Executarea nu poate continua cât timp moștenirea nu a fost acceptată de cei chemați ori, în lipsă, nu a fost numit curatorul prevăzut de lege. Reluarea presupune identificarea persoanelor împotriva cărora continuă procedura și comunicarea actelor cerute de Cod.

Este obligatoriu certificatul de moștenitor?

Creditorul nu trebuie întotdeauna să aștepte partajul. Pentru executarea împotriva moștenitorilor acceptanți, esențiale sunt dovada acceptării, identificarea persoanelor chemate să răspundă și respectarea procedurii speciale. Dacă aceste elemente sunt contestate, certificatul succesoral ori hotărârea instanței poate deveni necesară pentru clarificare.

Ce poate urmări banca?

• imobilul ipotecat;
• celelalte bunuri și valori din patrimoniul succesoral;
• sumele ori creanțele aparținând moștenirii;
• bunurile succesorale ajunse la moștenitori, în limitele răspunderii lor;
• bunurile proprii ale codebitorului sau garantului, dacă există un titlu executoriu împotriva acestuia.

Pentru verificarea actelor și a motivelor de apărare, vezi contestația la executare, actele de executare silită și prescripția executării.

Ce documente trebuie verificate

Contractul și situația creditului

• contractul de credit și toate actele adiționale;
• graficul de rambursare;
• situația soldului la data decesului și la data curentă;
• istoricul ratelor și al costurilor;
• notificarea scadenței anticipate, dacă există;
• contractele de fideiusiune sau alte garanții personale;
• contractul de ipotecă ori gaj;
• documentele unei eventuale cesiuni;
• actele dosarului de executare.

Asigurarea

• polița sau certificatul de aderare;
• condițiile generale și speciale;
• formularul medical și declarațiile de la aderare;
• dovada plății primelor;
• cererea de despăgubire și numărul dosarului;
• răspunsul motivat al asigurătorului.

Succesiunea și bunurile

• certificatul de deces;
• actele de stare civilă ale succesibililor;
• testamentul, dacă există;
• actele de proprietate;
• extrasul de carte funciară actualizat;
• declarațiile de acceptare sau renunțare;
• certificatul de moștenitor, dacă a fost eliberat;
• inventarul bunurilor și datoriilor.

Pentru documentele notariale, vezi actele necesare pentru succesiune și certificatul de moștenitor.

Ce trebuie făcut după decesul titularului creditului

1. Identifică toate creditele și garanțiileVerifică documentele, extrasele bancare, corespondența și sarcinile din cartea funciară.
2. Notifică banca în scrisSolicită soldul, restanțele, garanțiile, asigurarea și stadiul oricărui dosar de executare.
3. Deschide dosarul de daunăCere polița, condițiile și lista documentelor fără să aștepți finalizarea succesiunii.
4. Inventariază activul și pasivulCompară bunurile, creditele, taxele și celelalte datorii ale defunctului.
5. Stabilește calitatea fiecărei persoaneSepară moștenitorul, codebitorul, garantul, coproprietarul și constituitorul ipotecii.
6. Evită actele grăbiteNu vinde bunuri și nu semna preluări ori restructurări înainte de analiza consecințelor.
7. Verifică acceptarea tacităAnalizează plățile, administrarea și dispozițiile asupra bunurilor înainte de opțiunea succesorală.
8. Alege acceptarea sau renunțareaDecizia trebuie luată în termen, după evaluarea patrimoniului și a asigurării.
9. Negociază soluția privind imobilulCere în scris condițiile pentru continuarea creditului, vânzare, restructurare sau radierea ipotecii.
10. Reacționează imediat la executareSolicită dosarul executorului și verifică termenul contestației și posibilitatea suspendării.

Exemple practice privind succesiunea și creditul

Greșeli frecvente

• să se creadă că decesul șterge automat creditul;
• să se presupună că orice soț este codebitor;
• să nu se diferențieze moștenitorul de garant și constituitorul ipotecii;
• să se renunțe înainte de verificarea asigurării;
• să se accepte fără inventarierea datoriilor;
• să se creadă că moștenitorii răspund nelimitat cu bunurile proprii;
• să se considere că ipoteca dispare la deces sau partaj;
• să se plătească ratele fără dovezi și fără clarificarea acceptării tacite;
• să se semneze imediat o restructurare sau preluare;
• să nu fie notificat asigurătorul;
• să se creadă că scadența anticipată este automată în orice contract;
• să se aștepte certificatul înainte de analizarea somației;
• să se ignore termenul contestației la executare;
• să se creadă că acordul dintre moștenitori obligă banca;
• să se vândă sau promită imobilul fără verificarea ipotecii.

Concluzie

Un credit rămas după deces trebuie analizat pe patru niveluri: datoria succesorală, obligațiile contractuale proprii, garanțiile reale și asigurarea. Fiecare nivel poate conduce la altă persoană răspunzătoare și la alte limite ale urmăririi.

Moștenitorii acceptanți răspund, ca regulă, numai cu patrimoniul succesoral, dar ipoteca rămâne asupra bunului, iar codebitorii și garanții continuă să răspundă potrivit actelor semnate. Înainte de acceptare, renunțare, plată sau restructurare trebuie verificate documentele, soldul și polița.

Dacă banca ori executorul transmite acte, analiza trebuie făcută imediat. Decesul nu stinge creanța și nu blochează definitiv executarea, însă creditorul trebuie să respecte procedura specială aplicabilă moștenirii și limitele răspunderii fiecărei persoane.