Conflict între asociați într-un SRL – blocaj decizional, retragere, excludere și dizolvare

Ce înseamnă conflict între asociați

Conflictul dintre asociați este neînțelegerea care afectează exercitarea drepturilor societare, conducerea firmei, administrarea patrimoniului sau continuarea activității.

Nu orice diferență de opinie reprezintă un litigiu juridic. Asociații pot avea în mod legitim viziuni diferite privind investițiile, distribuirea profitului, angajarea personalului sau dezvoltarea afacerii.

Problema juridică apare atunci când sunt încălcate:

• legea;
• actul constitutiv;
• hotărârile valabile ale adunării generale;
• limitele mandatului administratorului;
• drepturile de vot, informare sau control;
• interesul și patrimoniul societății;
• obligațiile asumate între asociați.

Care sunt principalele tipuri de conflict

Care este diferența dintre asociat și administrator

Asociatul deține părți sociale. Administratorul conduce și reprezintă societatea în limitele puterilor sale.

Aceeași persoană poate avea ambele calități, dar drepturile și obligațiile trebuie analizate separat.

De ce actul constitutiv este primul document care trebuie verificat

Actul constitutiv stabilește arhitectura internă a societății. În multe conflicte, soluția nu poate fi identificată numai prin citirea Legii nr. 31/1990.

Trebuie verificate:

• participația fiecărui asociat;
• numărul voturilor;
• majoritățile și cvorumul;
• regulile aplicabile în caz de paritate;
• convocarea și desfășurarea AGA;
• puterile administratorilor;
• exercitarea separată sau comună a mandatului;
• durata mandatelor;
• transferul părților sociale;
• drepturile de preferință;
• clauzele de retragere;
• eventualele cazuri contractuale de excludere;
• regulile privind profitul și pierderile;
• soluțiile pentru blocaj;
• modul de dizolvare și lichidare.

Trebuie consultată forma actualizată înregistrată la registrul comerțului, nu numai documentul semnat la constituirea firmei.

Cum alegi soluția potrivită

Cum se adoptă hotărârile adunării generale

Ca regulă, hotărârea trebuie să întrunească majoritatea absolută atât a asociaților, cât și a părților sociale, dacă actul constitutiv nu prevede altfel.

Aceasta înseamnă că trebuie analizate două elemente:

• numărul persoanelor care votează;
• procentul din capital reprezentat de acestea.

Actul constitutiv poate stabili alte reguli, iar pentru anumite operațiuni pot exista condiții speciale.

Adunarea reconvocată

Dacă prima adunare legal convocată nu poate decide din cauza lipsei majorității, adunarea reconvocată poate hotărî asupra aceleiași ordini de zi indiferent de numărul asociaților și capitalul reprezentat, cu respectarea regulilor speciale și a actului constitutiv.

Un SRL cu doi asociați de 50%-50% este automat blocat?

Nu automat. Trebuie verificate regulile actului constitutiv, procedura reconvocării și modul în care sunt exercitate puterile administratorilor.

Blocajul poate apărea când:

• ambele voturi sunt necesare pentru hotărârile relevante;
• actul constitutiv impune unanimitatea;
• administratorii trebuie să semneze împreună;
• unul dintre asociați refuză constant orice decizie;
• nu poate fi aprobată situația financiară;
• nu poate fi numit ori revocat administratorul;
• nu pot fi efectuate operațiuni esențiale;
• conturile sau contractele necesită acord comun.

Blocaj juridic și simplă opoziție

Refuzul unei singure propuneri nu dovedește că societatea este imposibil de administrat. Trebuie arătat că neînțelegerile sunt grave, repetate și împiedică efectiv funcționarea societății.

Cine poate solicita convocarea AGA

Administratorii trebuie să convoace adunarea generală în condițiile legii și ale actului constitutiv.

Un asociat sau mai mulți asociați care reprezintă cel puțin un sfert din capitalul social pot cere convocarea și trebuie să indice scopul acesteia.

Ce trebuie să conțină solicitarea

• identificarea asociatului;
• procentul deținut;
• temeiul convocării;
• ordinea de zi propusă;
• documentele care trebuie analizate;
• proiectele de hotărâre;
• caracterul urgent, dacă există;
• dovada transmiterii cererii.

Ordinea de zi trebuie formulată suficient de clar. Expresii precum „diverse probleme” nu oferă întotdeauna informarea necesară pentru adoptarea unor hotărâri importante.

Asociatul are dreptul să verifice actele firmei?

Da, în condițiile legii și ale actului constitutiv. În lipsa cenzorilor sau a auditorului financiar, asociatul care nu este administrator exercită dreptul de control recunoscut de Legea societăților.

Controlul poate privi, în funcție de scop și situație:

• registrul asociaților;
• hotărârile și procesele-verbale AGA;
• situațiile financiare;
• documentele contabile relevante;
• contractele importante;
• operațiunile cu persoane afiliate;
• plățile și încasările;
• evidența activelor;
• împrumuturile acordate sau primite;
• executarea hotărârilor asociaților.

Cum formulezi cererea de documente

Cererea trebuie să fie scrisă, precisă și legată de exercitarea drepturilor societare. Solicită categorii și perioade determinate și păstrează dovada comunicării.

Un refuz total, lipsit de justificare, poate deveni o probă relevantă. În același timp, cererile excesive, repetate sau destinate obținerii secretelor comerciale în folosul unui concurent pot fi analizate diferit.

Ce drepturi au asociatul majoritar și asociatul minoritar

Asociatul majoritar

Poate adopta hotărârile pentru care întrunește majoritatea cerută, dar trebuie să respecte:

• competența adunării generale;
• convocarea și ordinea de zi;
• dreptul celuilalt asociat de a participa și vota;
• actul constitutiv;
• interesul societății;
• regulile privind conflictul de interese;
• drepturile patrimoniale ale celorlalți asociați.

Asociatul minoritar

Nu poate bloca orice hotărâre numai pentru că nu este de acord cu ea. Poate însă:

• participa și vota în AGA;
• solicita consemnarea opoziției;
• exercita dreptul de control;
• cere convocarea dacă deține pragul legal;
• ataca hotărârile nelegale;
• solicita suspendarea hotărârii atacate;
• invoca răspunderea administratorului;
• folosi soluțiile de ieșire prevăzute de lege și actul constitutiv.

Când poate fi contestată o hotărâre AGA

Hotărârea poate fi atacată dacă este contrară legii sau actului constitutiv.

Motivele pot privi:

• lipsa convocării;
• nerespectarea termenului ori modalității de convocare;
• ordinea de zi insuficientă;
• participarea unei persoane fără drept;
• încălcarea majorității necesare;
• refuzul nelegal al dreptului de vot;
• conflictul de interese;
• depășirea competenței AGA;
• încălcarea actului constitutiv;
• adoptarea unei măsuri interzise de lege;
• neconsemnarea corectă a votului și opoziției.

Termenul de 15 zile

Pentru SRL, termenul curge, ca regulă, de la data la care asociatul a luat cunoștință despre hotărârea atacată.

Asociatul care participă și votează împotrivă trebuie să solicite consemnarea opoziției în procesul-verbal.

Poate fi oprită executarea hotărârii AGA?

Da. Odată cu acțiunea în anulare poate fi cerută suspendarea executării hotărârii pe calea ordonanței președințiale.

Suspendarea poate fi importantă dacă hotărârea privește:

• revocarea sau numirea administratorului;
• transferul unor active importante;
• majorarea ori reducerea capitalului;
• modificarea actului constitutiv;
• schimbarea sediului sau activității;
• operațiuni dificil de reversat;
• alte măsuri cu efect imediat.

Instanța analizează condițiile măsurii provizorii, iar reclamantul poate fi obligat la cauțiune.

Ce se întâmplă când disputa îl privește pe administrator

Trebuie verificat dacă administratorul este și asociat, cine l-a numit, durata mandatului, puterile de reprezentare și condițiile revocării.

Conflictul poate privi:

• refuzul convocării AGA;
• nerespectarea hotărârilor asociaților;
• lipsa documentelor contabile;
• încheierea unor contracte neautorizate;
• operațiuni cu persoane apropiate;
• plăți fără justificare;
• transferarea clienților către altă firmă;
• depășirea mandatului;
• refuzul predării gestiunii după încetarea mandatului.

Revocarea administratorului

Revocarea trebuie analizată prin raportare la actul constitutiv, actul de numire, majoritatea necesară și formalitățile de înregistrare.

Revocarea mandatului și obligarea administratorului la repararea prejudiciului sunt probleme diferite. Încetarea funcției nu șterge răspunderea pentru faptele anterioare.

Analiza detaliată se găsește în articolul despre răspunderea administratorului.

Când poate răspunde administratorul

Răspunderea presupune identificarea unei obligații încălcate, a unui prejudiciu, a legăturii dintre faptă și prejudiciu și a persoanei căreia îi aparține dreptul la reparare.

Pot fi relevante:

• neexecutarea hotărârilor AGA;
• neținerea registrelor obligatorii;
• plata unor dividende inexistente;
• încălcarea actului constitutiv;
• folosirea fondurilor în interes personal;
• încheierea unor contracte prejudiciabile;
• ascunderea unor conflicte de interese;
• lipsa măsurilor necesare pentru protejarea societății;
• continuarea unei activități care agravează prejudiciul;
• refuzul nejustificat de predare a gestiunii.

Ce se întâmplă când unul dintre asociați retrage bani din firmă

Banii societății pot fi plătiți unei persoane numai dacă există un temei juridic și contabil.

Exemple de temeiuri care trebuie documentate:

• salariu;
• remunerație de administrator;
• dividende distribuite legal;
• restituirea unui împrumut acordat societății;
• decontarea unei cheltuieli reale;
• plata unui bun sau serviciu;
• avans justificat și ulterior regularizat.

Explicații precum „sunt banii mei pentru că dețin jumătate din firmă” nu reprezintă temei contabil.

Ce trebuie verificat

• extrasul de cont;
• documentul justificativ;
• persoana care a aprobat plata;
• contractul sau hotărârea AGA;
• înregistrarea contabilă;
• beneficiarul real;
• serviciul ori bunul primit de societate;
• eventuala restituire;
• impactul asupra patrimoniului firmei.

Cui îi aparține prejudiciul

Una dintre cele mai importante distincții este cea dintre prejudiciul societății și prejudiciul personal al asociatului.

Când este utilă negocierea

Negocierea este utilă atunci când societatea este viabilă și asociații acceptă că relația lor trebuie reorganizată.

Acordul poate reglementa:

• cumpărarea participației unuia dintre asociați;
• prețul și modalitatea de plată;
• evaluarea independentă;
• garanțiile pentru plata în rate;
• preluarea împrumuturilor acordate societății;
• distribuirea responsabilităților până la transfer;
• predarea documentelor și accesului la sisteme;
• renunțarea la mandate;
• neconcurența și confidențialitatea;
• soluționarea litigiilor existente;
• tratamentul contractelor și bunurilor importante.

Cum poate fi făcută cesiunea părților sociale

Părțile sociale pot fi transmise între asociați. Pentru transmiterea către o persoană din afara societății se verifică mai întâi actul constitutiv.

Dacă acesta nu prevede altfel, este necesară aprobarea asociaților reprezentând cel puțin trei sferturi din capitalul social.

Cesiunea nu este numai semnarea unui contract

Trebuie verificate:

• aprobarea necesară;
• identitatea cesionarului;
• prețul și plata;
• eventualele garanții;
• datoriile și creanțele asociatului;
• actul constitutiv actualizat;
• înregistrarea în registrul comerțului;
• actualizarea registrului asociaților;
• mandatele administratorilor;
• accesul la conturi și platforme;
• obligațiile fiscale și contabile.

Un acord incomplet poate muta conflictul de la calitatea de asociat la plata prețului ori la garanțiile oferite.

Cum se stabilește valoarea părților sociale

Valoarea unei participații nu este automat egală cu valoarea nominală a părților sociale și nici cu procentul aplicat asupra banilor existenți în cont.

Evaluarea poate lua în calcul:

• activele și datoriile;
• profitabilitatea;
• fluxurile de numerar;
• contractele și clienții;
• creanțele greu de recuperat;
• litigiile și obligațiile fiscale;
• dependența de un asociat sau administrator;
• valoarea de piață a activității;
• împrumuturile asociaților;
• eventualele retrageri nejustificate;
• data de referință a evaluării.

Când se poate retrage un asociat din SRL

Retragerea poate avea loc:

• în cazurile prevăzute de actul constitutiv;
• cu acordul tuturor celorlalți asociați;
• pentru motive temeinice, prin hotărârea tribunalului, dacă nu există o clauză aplicabilă și nu se obține acordul.

Instanța analizează motivele și efectele asupra structurii capitalului.

Ce nu înseamnă retragerea

• nu înseamnă abandonarea informală a firmei;
• nu operează numai printr-un mesaj adresat celuilalt asociat;
• nu permite luarea unei părți din bunurile societății;
• nu garantează valoarea cerută unilateral;
• nu șterge răspunderea pentru faptele anterioare;
• nu produce efectele față de terți fără formalitățile necesare.

Drepturile asociatului retras se stabilesc prin acord, prin expertul desemnat de asociați sau, în caz de neînțelegere, de instanță.

Când poate fi exclus un asociat

Excluderea este pronunțată de instanță. Nu este suficientă o hotărâre unilaterală a asociatului majoritar și nici o simplă mențiune în procesul-verbal AGA.

Pentru un SRL sunt în special relevante situațiile în care:

• asociatul, după punerea în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
• asociatul care este și administrator comite fraudă în dauna societății;
• asociatul-administrator folosește semnătura socială sau capitalul societății în folosul său ori al altor persoane;
• există o cauză contractuală valabilă, în măsura permisă de lege și interpretată în raport cu actul constitutiv.

Excluderea și revocarea sunt diferite

Revocarea înlătură persoana din funcția de administrator. Excluderea îi înlătură calitatea de asociat. Uneori poate fi justificată numai revocarea și atragerea răspunderii, nu și excluderea.

Când poate fi cerută dizolvarea societății

Oricare asociat poate solicita tribunalului dizolvarea pentru motive temeinice, precum neînțelegerile grave care împiedică funcționarea societății.

Trebuie dovedit că:

• neînțelegerile sunt reale și grave;
• blocajul afectează funcționarea societății;
• nu este vorba numai despre un conflict personal;
• hotărârile esențiale nu pot fi adoptate;
• administrarea este efectiv paralizată;
• continuarea societății nu mai este rezonabil posibilă;
• soluțiile mai puțin distructive nu au funcționat sau nu sunt aplicabile.

Când dizolvarea poate fi disproporționată

Dacă societatea este profitabilă, are angajați, contracte importante și poate continua cu o structură modificată, cesiunea ori retragerea pot proteja mai bine valoarea economică decât lichidarea.

Ce se întâmplă dacă firma nu își mai poate plăti datoriile

Conflictul dintre asociați nu înlocuiește obligațiile privind dificultatea financiară și insolvența.

Trebuie analizate separat:

• lichiditățile disponibile;
• datoriile ajunse la scadență;
• popririle și executările;
• restanțele fiscale;
• salariile neachitate;
• contractele care pot fi continuate;
• riscul agravării pasivului;
• măsurile care trebuie luate de administrator.

Un asociat nu trebuie să folosească insolvența doar ca amenințare în negociere, iar administratorul nu trebuie să ignore situația financiară din cauza conflictului.

Procedura este tratată separat în articolul despre insolvența societății.

Ce măsuri urgente pot fi necesare

Urgența apare când există riscul dispariției unor bani, documente, active, contracte sau probe.

În funcție de situație, pot fi analizate:

• convocarea imediată a AGA;
• solicitarea formală a documentelor;
• revocarea ori limitarea mandatului administratorului;
• actualizarea drepturilor bancare și digitale;
• inventarierea bunurilor;
• conservarea evidențelor electronice;
• notificarea partenerilor relevanți;
• acțiunea în anularea hotărârii AGA;
• suspendarea hotărârii contestate;
• măsuri asigurătorii, dacă sunt îndeplinite condițiile;
• acțiunea pentru predarea documentelor sau repararea prejudiciului.

Ce probe și documente sunt importante

• actul constitutiv inițial și actualizat;
• certificatul constatator;
• registrul asociaților;
• actele de numire a administratorilor;
• convocările AGA;
• dovezile comunicării;
• ordinea de zi;
• procesele-verbale și hotărârile;
• opozițiile consemnate;
• situațiile financiare;
• balanțele și registrele contabile;
• extrasele de cont;
• contractele și facturile;
• împrumuturile asociaților;
• documentele privind dividendele;
• rapoartele de gestiune;
• inventarele și evidența activelor;
• corespondența dintre asociați;
• mesajele cu administratorul și contabilul;
• drepturile de acces la platformele societății;
• dovezile contractelor ori clienților pierduți;
• rapoartele de audit sau expertiză.

Situații practice

Ce trebuie făcut pas cu pas

• Separă calitățile persoanelorStabilește cine este asociat, administrator, salariat, creditor sau reprezentant.
• Obține actul constitutiv actualizatVerifică votul, administrarea, transferul și ieșirea din societate.
• Identifică problema exactăBlocaj de vot, lipsă de documente, prejudiciu, administrare sau dificultate financiară.
• Conservă probelePăstrează hotărârile, extrasele, contractele și corespondența.
• Protejează activitatea curentăAsigură plățile esențiale, angajații, datele și contractele societății.
• Formulează cererile în scrisSolicită convocarea, documentele ori explicațiile cu dovada comunicării.
• Verifică termeneleHotărârile AGA trebuie analizate imediat.
• Evaluează prejudiciulSepară pierderea societății de cea personală.
• Compară soluțiile de ieșireCesiune, retragere, excludere și dizolvare au condiții și efecte diferite.
• Alege măsura proporționalăProcesul trebuie să rezolve problema juridică, nu să intensifice conflictul personal.

Greșeli frecvente

• să fie confundată calitatea de asociat cu cea de administrator;
• să se creadă că majoritarul deține bunurile firmei;
• să se creadă că minoritarul poate bloca orice decizie;
• să nu fie verificat actul constitutiv actualizat;
• să fie ignorată procedura reconvocării AGA;
• să nu fie consemnat votul împotrivă;
• să fie ratat termenul contestării hotărârii;
• să se creadă că acțiunea în anulare suspendă automat hotărârea;
• să fie solicitate documente numai verbal;
• să fie retrase sume din contul firmei fără documente;
• să fie folosiți angajații și clienții în conflict;
• să fie transferate active către o altă societate;
• să fie cerut în nume personal prejudiciul firmei;
• să se creadă că orice conflict permite excluderea;
• să se confunde revocarea administratorului cu excluderea asociatului;
• să se stabilească valoarea participației numai după capitalul social;
• să se considere dizolvarea o simplă împărțire a patrimoniului;
• să fie ignorate datoriile societății;
• să fie folosită plângerea penală numai ca instrument de negociere;
• să se înceapă mai multe procese fără o strategie comună.

Listă de verificare pentru conflictul dintre asociați

• am actul constitutiv actualizat;
• am verificat participațiile și voturile;
• am identificat administratorii și puterile lor;
• am verificat dacă administratorii semnează separat sau împreună;
• am toate convocările și hotărârile AGA;
• am dovezile comunicării;
• am solicitat consemnarea votului împotrivă;
• am verificat termenul pentru anulare;
• am analizat necesitatea suspendării hotărârii;
• am solicitat documentele în scris;
• am extrasul registrului asociaților;
• am situațiile financiare și balanțele relevante;
• am extrasele de cont;
• am verificat retragerile și plățile către asociați;
• am identificat contractele cu persoane apropiate;
• am separat prejudiciul firmei de prejudiciul personal;
• am verificat posibilitatea cesiunii;
• am stabilit metoda de evaluare;
• am verificat condițiile retragerii;
• am verificat strict condițiile excluderii;
• am documentat blocajul societății;
• am analizat consecințele dizolvării și lichidării;
• am verificat dacă societatea își poate plăti datoriile;
• am protejat contractele, angajații și datele;
• am comparat costurile și efectele fiecărei soluții.

Concluzie

Conflictul dintre asociați nu are o soluție unică. Uneori problema poate fi rezolvată printr-o AGA convocată corect sau prin clarificarea mandatului administratorului. Alteori este necesară anularea unei hotărâri, repararea prejudiciului ori separarea asociaților.

Retragerea, excluderea și dizolvarea sunt instituții diferite. Excluderea este restrictivă, retragerea presupune stabilirea valorii participației, iar dizolvarea este justificată numai când neînțelegerile grave împiedică funcționarea societății.

O strategie eficientă trebuie să protejeze mai întâi societatea, patrimoniul, contractele și probele. Abia apoi se alege măsura juridică proporțională cu problema dovedită.