Salarii restante – ce faci dacă angajatorul nu îți plătește salariul

Ce sunt salariile restante

Salariile restante sunt drepturile bănești ajunse la scadență pe care angajatorul nu le-a achitat integral salariatului.

Restanța poate exista chiar dacă angajatorul a plătit o parte din bani. Nu este necesar ca neplata să dureze mai multe luni și nici ca raportul de muncă să fi încetat.

Pot exista salarii restante când:

• salariul lunar nu a fost plătit;
• a fost plătită numai o parte;
• plata este făcută constant după data stabilită;
• lipsesc diferențe rezultate dintr-o majorare;
• nu au fost acordate sporurile datorate;
• orele suplimentare nu au fost compensate sau plătite;
• nu a fost achitată indemnizația de concediu;
• un comision exigibil nu a fost plătit;
• angajatorul a făcut rețineri fără temei legal;
• drepturile finale nu au fost achitate după încetarea contractului.

Ce sume pot reprezenta drepturi salariale restante

Înaintea cererii trebuie diferențiat salariul brut stabilit contractual de suma netă care urma să intre în cont. Angajatorul are obligațiile fiscale corespunzătoare plății drepturilor salariale.

Orice bonus sau beneficiu reprezintă salariu restant?

Nu. Trebuie verificată natura juridică a fiecărei prestații.

Bonus garantat

Poate fi datorat dacă documentele stabilesc criterii obiective și salariatul le-a îndeplinit.

Bonus discreționar

Dacă acordarea sa depinde de o decizie real discreționară a angajatorului, simpla așteptare a salariatului nu îl transformă automat într-o creanță certă.

Comision

Trebuie verificat dacă dreptul se naște la semnarea contractului cu clientul, la facturare, la încasare sau la alt moment stabilit de părți.

Tichete, asigurări și alte beneficii

Unele beneficii nu au natura salariului de bază, dar pot reprezenta obligații contractuale distincte. Ele trebuie solicitate conform regimului lor juridic.

Când trebuie plătit salariul

Salariul trebuie achitat cel puțin o dată pe lună.

Data exactă poate fi prevăzută în:

• contractul individual de muncă;
• un act adițional;
• contractul colectiv de muncă;
• regulă;
• regulamentul intern;
• un document la care contractul face trimitere.

Dacă documentele conțin date diferite, trebuie stabilit care normă este aplicabilă și care dintre prevederi este mai favorabilă ori a fost valabil modificată.

Când devine salariul restant

Dreptul devine restant după expirarea datei la care plata trebuia efectuată.

Nu este necesar:

• să treacă o lună întreagă;
• să existe o notificare prealabilă;
• să se acumuleze mai multe salarii;
• să fie aplicată mai întâi o sancțiune de către ITM;
• să înceteze contractul de muncă.

Pragul de o lună este relevant pentru sancțiunea contravențională specială, nu pentru existența creanței salariatului. Salariul este datorat de la scadența contractuală.

Cine trebuie să dovedească plata salariului

Angajatorul trebuie să demonstreze că a achitat drepturile salariale.

Plata poate fi dovedită prin:

• ordin de plată;
• extras bancar;
• stat de plată semnat;
• chitanță;
• document contabil care identifică salariatul, suma și perioada;
• alte înscrisuri care demonstrează remiterea efectivă a banilor.

Un fluturaș de salariu arată modul de calcul, dar nu dovedește singur că banii au fost efectiv primiți.

Nici înregistrarea unei cheltuieli în contabilitatea firmei nu este întotdeauna suficientă dacă lipsește dovada remiterii sumei către salariat.

Ce se întâmplă dacă salariul era plătit în numerar

Plata în numerar este posibilă, dar angajatorul trebuie să dețină documente care demonstrează predarea banilor salariatului.

Trebuie verificat:

• statul de plată;
• semnătura atribuită salariatului;
• data documentului;
• suma brută și suma netă;
• luna pentru care s-a făcut plata;
• eventualele corecturi;
• persoana care a predat banii;
• corespondența cu evidența contabilă.

Semnătura este contestată

Dacă salariatul susține că semnătura nu îi aparține, problema poate necesita verificarea înscrisului și, în funcție de situație, o expertiză.

Document semnat, dar banii nu au fost primiți

Situația este mai dificilă probatoriu, dar nu trebuie tratată ca imposibil de contestat. Pot conta mesajele, martorii, împrejurările semnării, lipsa disponibilului în casierie și celelalte documente.

Ce se întâmplă dacă angajatorul plătește numai o parte

Plata parțială reduce creanța numai cu suma efectiv primită.

Salariatul poate solicita în continuare:

• diferența de salariu;
• sporurile neachitate;
• orele suplimentare;
• dobânda și actualizarea aferente diferenței;
• eventualele daune suplimentare dovedite.

Primirea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale nu înseamnă renunțarea la suma integrală datorată.

Poate angajatorul să rețină salariul pentru un prejudiciu

Angajatorul nu poate opri unilateral orice sumă numai pentru că susține că salariatul a produs o pagubă.

Reținerile sunt permise numai în cazurile și condițiile prevăzute de lege.

Trebuie diferențiate:

• reținerile fiscale obligatorii;
• popririle comunicate potrivit legii;
• avansurile salariale;
• corectarea unei erori de calcul;
• pretinsele pagube produse angajatorului;
• clauzele penale sau amenzile interne nepermise;
• acordul salariatului privind repararea unei pagube.

Paguba pretinsă de angajator

Trebuie verificată existența pagubei, vinovăția, legătura cu munca, cuantumul și procedura folosită pentru recuperare. Simplul proces-verbal intern nu justifică automat reținerea.

Cum calculezi salariile restante

Calculul trebuie făcut lunar și pe fiecare componentă.

Ce trebuie făcut imediat

• Verifică data scadențeiConsultă contractul, actele adiționale, regulamentul și contractul colectiv.
• Descarcă extraselePăstrează istoricul contului înainte ca accesul la documente să devină dificil.
• Centralizează lunileNotează ce trebuia plătit, ce ai primit și diferența.
• Solicită explicații în scrisAdresează cererea angajatorului printr-un mijloc care poate fi dovedit.
• Păstrează pontajeleSalvează programul, e-mailurile, mesajele și documentele privind munca efectuată.
• Nu semna declarații falseVerifică orice stat, chitanță, compensare sau acord.
• Analizează sesizarea ITMPrezintă datele angajatorului, perioada și încălcările concrete.
• Verifică prescripțiaCalculează separat termenul pentru fiecare salariu.
• Analizează tribunalulNu aștepta la nesfârșit promisiuni care nu sunt respectate.
• Verifică situația financiară a firmeiInsolvența poate schimba procedura de recuperare.

Este obligatorie notificarea angajatorului

Într-o cerere obișnuită pentru salarii restante, notificarea nu este întotdeauna o condiție pentru sesizarea tribunalului.

Este însă utilă pentru:

• clarificarea unei posibile erori administrative;
• identificarea poziției angajatorului;
• obținerea unei recunoașteri a datoriei;
• dovedirea solicitării de plată;
• stabilirea exactă a sumelor contestate;
• pregătirea negocierii;
• documentarea demisiei fără preaviz.

Ce trebuie să conțină

• datele salariatului și angajatorului;
• contractul și funcția;
• lunile restante;
• data contractuală a plății;
• sumele sau componentele solicitate;
• plățile parțiale primite;
• termenul rezonabil acordat pentru răspuns;
• contul în care poate fi făcută plata;
• solicitarea situației de calcul;
• dovada transmiterii.

Poți sesiza Inspectoratul Teritorial de Muncă

Da. ITM poate verifica respectarea legislației muncii și documentele angajatorului.

Sesizarea trebuie să fie concretă. Indică angajatorul, locul de muncă, perioada, data plății și documentele disponibile.

Ce sancțiune poate primi angajatorul

Întârzierea plății salariului cu mai mult de o lună față de data stabilită poate constitui contravenție.

Amenda prevăzută de Codul muncii este între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare salariat căruia nu i-a fost plătit salariul.

Există o excepție specială pentru angajatorul aflat sub incidența legislației privind prevenirea insolvenței și insolvența.

Poți refuza să mai mergi la muncă dacă nu ești plătit

Neplata salariului nu trebuie tratată ca o autorizare automată de a lipsi de la serviciu.

Absența fără o bază juridică clară poate conduce la:

• absențe nemotivate;
• neplata zilelor nelucrate;
• cercetare disciplinară;
• sancțiune disciplinară;
• concediere, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Raportul de muncă are reguli speciale, iar aplicarea mecanismelor generale privind neexecutarea reciprocă este controversată și dependentă de circumstanțe.

Poți demisiona fără preaviz pentru neplata salariului

Codul muncii permite demisia fără preaviz atunci când angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă.

Neplata salariului poate constitui o asemenea încălcare, în special când:

• salariul nu a fost achitat;
• restanțele sunt repetate;
• angajatorul recunoaște lipsa plății;
• promisiunile nu sunt respectate;
• dreptul rezultă clar din contract;
• salariatul poate dovedi scadența și neplata.

Cum se formulează

Notificarea trebuie să fie scrisă și să precizeze:

• intenția clară de a demisiona;
• folosirea demisiei fără preaviz;
• obligația contractuală neîndeplinită;
• lunile și drepturile neachitate;
• data încetării;
• solicitarea înregistrării;
• predarea bunurilor și documentelor;
• dovada comunicării.

Efectele încetării sunt explicate în articolul despre diferența dintre demisie și concediere.

Poate angajatorul să te concedieze pentru că ai cerut salariul

Exercitarea unui drept salarial nu constituie, prin ea însăși, un motiv legal de concediere sau sancționare.

Trebuie însă diferențiată măsura represivă de o concediere întemeiată pe un motiv real și legal, independent de solicitarea salariatului.

Indiciile unei represalii pot include:

• amenințări formulate după solicitarea de plată;
• cercetare disciplinară pornită imediat fără fapte concrete;
• evaluări modificate brusc;
• presiuni pentru demisie;
• modificarea nelegală a funcției sau programului;
• izolarea ori hărțuirea salariatului;
• concedierea justificată prin motive nereale.

Pentru verificarea deciziei consultă articolul despre concedierea abuzivă.

Ce probe trebuie să păstrezi

Contractul și drepturile stabilite

• contractul individual de muncă;
• actele adiționale;
• fișa postului;
• contractul colectiv aplicabil;
• regulamentul intern;
• politicile de bonusare și comisionare;
• deciziile de majorare.

Munca efectiv prestată

• pontaje;
• foi colective de prezență;
• programări și ture;
• e-mailuri trimise în timpul lucrului;
• accesul în sediu;
• rapoarte de activitate;
• comenzi și sarcini primite;
• mesaje privind programul;
• martori.

Plata sau neplata

• extrase bancare;
• fluturași;
• state de plată;
• chitanțe;
• mesajele prin care angajatorul promite plata;
• notificările;
• răspunsurile firmei;
• centralizatorul lunar.

Orele suplimentare și sporurile pot fi salarii restante

Da, dacă sunt îndeplinite condițiile legale și contractuale.

Ore suplimentare

Trebuie verificate:

• durata normală de muncă;
• orele efectiv lucrate;
• solicitarea ori acceptarea angajatorului;
• compensarea prin timp liber;
• termenul în care compensarea trebuia acordată;
• sporul datorat în lipsa compensării;
• eventualele categorii exceptate.

Munca de noapte

Se verifică intervalul lucrat, numărul de ore și forma de compensare aplicabilă.

Munca în zilele de repaus

Sporul nu se presupune identic în toate firmele. Trebuie analizate legea, contractul colectiv și contractul individual.

Regulile detaliate se găsesc în articolul despre timpul de lucru și orele suplimentare.

Cum recuperezi salariile prin acțiune în instanță

Dacă angajatorul nu plătește voluntar, salariatul poate cere tribunalului obligarea acestuia la plata drepturilor restante.

Cererea trebuie să prezinte:

• părțile;
• contractul de muncă;
• perioada lucrată;
• drepturile datorate;
• data scadenței fiecărei sume;
• plățile parțiale;
• calculul diferențelor;
• dobânda și actualizarea solicitate;
• probele;
• cheltuielile de judecată.

Pot fi solicitate documente de la angajator, informații de la instituții, expertiză contabilă și alte probe necesare.

Care este instanța competentă

Conflictele individuale de muncă sunt soluționate în primă instanță de tribunal.

Cererea se poate introduce la tribunalul competent potrivit domiciliului, reședinței sau locului de muncă al reclamantului, în condițiile Codului muncii.

Litigiile de muncă:

• sunt scutite de taxă judiciară de timbru;
• se judecă în regim de urgență;
• sunt supuse regulilor speciale privind probele;
• permit apelul împotriva hotărârii primei instanțe.

Cine are sarcina probei în proces

Sarcina probei revine angajatorului, care trebuie să prezinte evidențele și documentele aflate în posesia sa.

Angajatorul poate fi obligat să depună:

• contractul și actele adiționale;
• pontajele;
• statele de plată;
• dovezile transferurilor;
• politicile salariale;
• deciziile de acordare a sporurilor;
• evidența concediilor;
• documentele privind bonusurile;
• alte înscrisuri relevante.

Salariatul trebuie totuși să explice ce pretinde, pentru ce perioadă și pe ce împrejurări se bazează.

Ce poți solicita instanței

Capetele de cerere trebuie coordonate pentru a nu se solicita de două ori repararea aceleiași pierderi.

Poți cere dobândă și actualizarea cu inflația

Neplata la scadență poate justifica solicitarea unor accesorii.

Dobânda legală

Compensează lipsirea salariatului de folosirea banilor în perioada întârzierii.

Actualizarea cu inflația

Urmărește păstrarea valorii reale a creanței.

Daune-interese suplimentare

Pot fi solicitate dacă există un prejudiciu distinct, concret și dovedit, care nu este deja acoperit.

În cât timp pot fi solicitate salariile restante

Termenul este, ca regulă, de trei ani de la data la care fiecare drept salarial era datorat.

Trebuie verificate:

• data contractuală a plății;
• fiecare lună restantă;
• plățile parțiale;
• recunoașterile scrise;
• eventualele acorduri de eșalonare;
• cererile introduse în instanță;
• cauzele legale de întrerupere ori suspendare.

Regulile generale sunt explicate și în articolul despre prescripția extinctivă.

Mai poți recupera salariul după demisie sau concediere

Da. Încetarea contractului nu stinge drepturile născute în perioada lucrată.

Pot rămâne de plată:

• salariul ultimei luni;
• diferențe din lunile anterioare;
• ore suplimentare;
• sporuri;
• comisioane devenite exigibile;
• indemnizația de concediu;
• compensarea concediului neefectuat;
• alte drepturi prevăzute de contract.

Fișa de lichidare

Semnarea unei fișe administrative nu trebuie confundată automat cu renunțarea valabilă la drepturile salariale.

Declarația că nu mai ai pretenții

Trebuie verificat contextul, conținutul și limitele legale ale renunțării la drepturile recunoscute salariatului.

Ce se întâmplă dacă angajatorul intră în insolvență

Insolvența schimbă procedura de recuperare. Salariatul nu trebuie să continue exclusiv demersurile obișnuite împotriva firmei fără verificarea dosarului de insolvență.

Trebuie analizate:

• data deschiderii procedurii;
• administratorul judiciar sau lichidatorul;
• termenul de înscriere la masa credală;
• creanțele salariale evidențiate de angajator;
• perioada și valoarea restanțelor;
• rangul creanței;
• actele deja obținute;
• condițiile Fondului de garantare;
• eventualul transfer al salariaților;
• continuarea ori încetarea contractului.

Fondul de garantare poate acoperi anumite creanțe salariale, în limitele și condițiile legii speciale. Intervenția sa nu trebuie presupusă automat pentru orice firmă cu dificultăți financiare.

Ce faci după ce obții hotărârea

Dacă angajatorul nu plătește voluntar, hotărârea poate fi pusă în executare silită.

Executarea poate privi:

• conturile bancare ale angajatorului;
• creanțele sale față de clienți;
• bunurile mobile;
• imobilele;
• alte elemente patrimoniale urmăribile.

• Comunică solicitarea de platăTransmite hotărârea și contul bancar, dacă plata nu a fost deja făcută.
• Obține documentele necesareVerifică forma hotărârii și caracterul executoriu.
• Sesisează executorulDepune cererea și înscrisurile necesare.
• Actualizează creanțaInclude accesoriile acordate și plățile făcute între timp.
• Verifică insolvențaExecutarea individuală poate fi afectată de deschiderea procedurii.

Situații practice

Greșeli frecvente

• să fie acceptate luni întregi numai promisiuni verbale;
• să nu fie verificată data contractuală a plății;
• să nu fie descărcate extrasele bancare;
• să fie semnate state de plată fără primirea banilor;
• să nu fie menționată diferența după o plată parțială;
• să fie confundat fluturașul cu dovada plății;
• să nu fie centralizate lunile și componentele;
• să fie ignorate sporurile și orele suplimentare;
• să fie presupus că orice bonus este garantat;
• să fie acceptată o reținere pentru o pretinsă pagubă fără verificare;
• să se creadă că ITM va transfera direct salariul în cont;
• să fie așteptat controlul ITM până expiră prescripția;
• să se înceteze prezența la muncă fără strategie juridică;
• să fie formulată demisia fără preaviz numai verbal;
• să se creadă că demisia stinge restanțele;
• să fie ratat termenul separat al concedierii;
• să fie cerută aceeași sumă de două ori sub denumiri diferite;
• să nu fie verificată insolvența angajatorului;
• să fie presupus că hotărârea va fi plătită automat;
• să se aștepte până la finalul termenului de trei ani.

Listă de verificare pentru salariile restante

• am contractul individual de muncă;
• am toate actele adiționale;
• am verificat data plății;
• am identificat salariul brut aplicabil fiecărei luni;
• am identificat sporurile;
• am identificat orele suplimentare;
• am verificat comisioanele și bonusurile;
• am pontajele și programul;
• am fluturașii de salariu;
• am descărcat extrasele bancare;
• am verificat eventualele plăți în numerar;
• am centralizat lunile restante;
• am scăzut plățile parțiale;
• am verificat reținerile salariale;
• am transmis notificarea în scris;
• am dovada transmiterii;
• am păstrat răspunsurile angajatorului;
• am analizat sesizarea ITM;
• am verificat dacă întârzierea depășește o lună;
• am analizat riscul unor represalii;
• am verificat efectele demisiei;
• am calculat termenul pentru fiecare sumă;
• am separat dobânda de actualizarea cu inflația;
• am verificat tribunalul competent;
• am verificat situația financiară a firmei;
• am verificat dacă există insolvență;
• am păstrat documentele pentru executarea hotărârii.

Baza legală principală

• Codul muncii privind salariul, data plății și daunele pentru întârziere;
• Codul muncii privind dovada plății;
• Codul muncii privind reținerile salariale;
• Codul muncii privind plata parțială și renunțarea la drepturi;
• Codul muncii privind termenul de trei ani;
• Codul muncii privind demisia fără preaviz;
• Codul muncii privind sancțiunea pentru neplata salariului;
• Codul muncii privind competența tribunalului, scutirea de taxă și sarcina probei;
• Legea privind Inspecția Muncii;
• Legea privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;
• legislația insolvenței;
• dispozițiile civile privind dobânda și repararea prejudiciului.