Răspuns rapid
Dacă există o hotărâre executorie și programul nu este respectat, părintele afectat poate apela la un executor judecătoresc. Dacă nu există încă un titlu executoriu clar, trebuie cerută stabilirea programului. Separat, poate fi solicitată monitorizarea relațiilor personale de către serviciul public de asistență socială, iar în cazurile grave pot fi cerute penalități, modificarea măsurilor privind copilul sau constatarea înstrăinării părintești.
Care este prima întrebare juridică?
Trebuie verificat dacă există un titlu executoriu suficient de clar. Executarea silită nu poate transforma un acord verbal sau un program vag într-o obligație precisă. Zilele, orele, perioadele de vacanță și obligațiile de predare trebuie să poată fi identificate.
Ce înseamnă refuzul programului de vizită?
Refuzul programului înseamnă împiedicarea ori afectarea nejustificată a relațiilor personale dintre copil și părintele cu care nu locuiește în mod obișnuit.
Poate exista printr-o acțiune directă, precum nepredarea copilului, sau prin conduite indirecte, precum anularea repetată, ascunderea informațiilor ori influențarea minorului.
Termenul juridic corect
„Program de vizită” este expresia folosită curent. Legea reglementează relațiile personale, care pot include întâlniri, găzduire, vizite la domiciliu, comunicare telefonică sau video și transmiterea informațiilor despre copil.
Care sunt formele frecvente de refuz?
- copilul nu este predat la data și ora stabilite;
- părintele și minorul nu se află la locul de preluare;
- programul este anulat repetat fără documente justificative;
- sunt impuse unilateral condiții care nu apar în hotărâre;
- găzduirea este redusă la întâlniri scurte și supravegheate;
- vacanțele sau sărbătorile sunt ocupate intenționat cu alte activități;
- apelurile telefonice și video sunt blocate;
- copilului nu îi sunt transmise mesajele ori cadourile;
- părintele este denigrat constant în fața minorului;
- programul este condiționat de plata unor sume ori renunțarea la alte drepturi;
- adresa copilului este ascunsă pentru a împiedica executarea;
- minorul este învățat să declare că nu dorește contactul.
Care este baza legală?
Codul civil recunoaște dreptul părintelui separat de copil de a avea legături personale cu acesta. Dacă părinții nu se înțeleg, instanța stabilește modalitățile concrete.
Legea nr. 272/2004 prevede obligația părintelui la care locuiește copilul de a sprijini menținerea relațiilor personale și reglementează consilierea, monitorizarea, garanțiile și penalitățile.
Codul de procedură civilă stabilește procedura specială de executare a hotărârilor referitoare la minori.
| Act normativ | Rol principal |
|---|---|
| Codul civil | Recunoaște dreptul la legături personale și permite instanței să stabilească programul. |
| Legea nr. 272/2004 | Reglementează formele relațiilor personale, sprijinul social, monitorizarea și garanțiile. |
| Codul de procedură civilă | Reglementează executarea silită a titlurilor privind minorii. |
| Codul penal | Poate deveni relevant în condiții stricte, pentru împiedicarea repetată a legăturilor personale. |
Programul este un drept al părintelui sau al copilului?
Relația personală este protejată în primul rând ca drept al copilului de a menține contacte directe și constante cu ambii părinți.
Din acest motiv:
- programul nu este o recompensă pentru părintele care plătește pensia;
- neplata întreținerii nu autorizează blocarea vizitelor;
- conflictul dintre adulți nu justifică ruperea relației copilului;
- părintele beneficiar trebuie, la rândul său, să respecte programul și nevoile minorului;
- contactul poate fi limitat dacă există motive temeinice de risc pentru copil.
Pot refuza programul dacă nu este plătită pensia?
Nu. Pensia de întreținere și legăturile personale sunt obligații distincte. Restanțele se recuperează prin mijloacele legale, fără a folosi copilul ca instrument de constrângere.
Când este un incident izolat și când există un tipar?
| Situație punctuală | Posibil refuz sistematic |
|---|---|
| Boală dovedită a copilului. | Boală invocată la fiecare termen, fără acte. |
| Urgență medicală sau familială reală. | Anulări repetate comunicate în ultimul moment. |
| Întârziere accidentală și recuperarea perioadei. | Întârzieri constante care golesc programul de conținut. |
| Activitate școlară excepțională. | Programarea intenționată a activităților peste toate vizitele. |
| Refuz spontan al copilului, analizat și gestionat. | Refuz identic, încurajat și folosit pentru a evita orice contact. |
Recomandare practică
Un părinte de bună-credință explică situația, transmite documentele și propune o perioadă de recuperare. Refuzul sistematic este caracterizat de repetare, lipsa alternativelor și conduita de blocare.
Există un titlu executoriu clar?
Înainte de a contacta executorul trebuie analizat actul care stabilește programul.
Poate constitui titlu executoriu, după caz:
- o hotărâre judecătorească executorie;
- hotărârea primei instanțe privind legăturile personale, executorie de drept;
- o ordonanță președințială executorie;
- un act notarial ori un alt înscris căruia legea îi recunoaște caracter executoriu.
Un acord verbal, o conversație pe telefon sau o înțelegere privată neînvestită cu forță executorie nu permit automat executarea silită.
Trebuie să aștept definitivarea hotărârii?
Nu întotdeauna. Hotărârile primei instanțe privind modul de exercitare a legăturilor personale cu minorul sunt executorii de drept. Trebuie verificat însă dispozitivul concret și dacă executarea a fost suspendată.
Ce faci dacă nu există un program executoriu?
Dacă părinții nu au un program clar, părintele interesat trebuie să solicite instanței stabilirea relațiilor personale.
Cererea ar trebui să precizeze:
- zilele și orele de început și sfârșit;
- weekendurile și alternarea lor;
- vacanțele și sărbătorile;
- locul de preluare și predare;
- cine duce și aduce copilul;
- găzduirea peste noapte;
- contactul telefonic sau video;
- reguli pentru călătorii și situații speciale.
Într-o situație urgentă poate fi analizat un program provizoriu prin ordonanță președințială.
Vezi și programul de vizită al copilului.
Ce probe trebuie păstrate?
| Probă | Ce poate demonstra? |
|---|---|
| Hotărârea sau titlul executoriu | Conținutul exact al programului. |
| Mesaje și e-mailuri complete | Confirmarea, refuzul, justificările și propunerile de recuperare. |
| Fotografii sau localizare la locul predării | Prezentarea părintelui la data și ora stabilite. |
| Bilete, bonuri și rezervări | Deplasările și cheltuielile făcute pentru program. |
| Martori | Prezența, refuzul și conduita părților. |
| Documente medicale | Caracterul real sau nereal al motivului invocat. |
| Procese-verbale ale executorului | Nerespectarea constatată oficial. |
| Raportul de monitorizare | Conduita părinților și reacția copilului în timpul programului. |
| Documente școlare și psihologice | Nevoile copilului și eventualele efecte ale conflictului. |
Nu transforma copilul în mijloc de probă
Nu îl filma insistent, nu îl interoga și nu îi cere declarații împotriva celuilalt părinte. O asemenea conduită poate afecta minorul și credibilitatea demersului.
Cum trebuie comunicat înainte de executare?
Comunicarea scrisă trebuie să fie calmă și centrată pe aplicarea hotărârii.
Este util să indici:
- data și intervalul prevăzut în program;
- locul exact al preluării;
- confirmarea că te vei prezenta;
- solicitarea motivului și a documentelor, dacă programul este refuzat;
- o propunere rezonabilă de recuperare, fără renunțarea la drepturi;
- faptul că dorești evitarea conflictului în fața copilului.
Nu condiționa programul de bani, bunuri, retragerea unei plângeri sau renunțarea la alte cereri.
Cum se solicită monitorizarea relațiilor personale?
Dacă un părinte împiedică ori afectează negativ legăturile personale, poate fi sesizat serviciul public de asistență socială competent. În sectoarele municipiului București, atribuția revine direcției generale de asistență socială și protecția copilului.
Monitorizarea poate fi dispusă pentru o perioadă de până la 6 luni.
Reprezentanții serviciului pot asista la:
- preluarea copilului;
- vizitele la domiciliul copilului;
- înapoierea minorului;
- găzduire, dacă instanța a dispus monitorizarea în această formă;
- intervievarea părinților, copilului și altor persoane relevante.
La final se întocmește un raport care se înmânează părinților și poate fi folosit ca probă în instanță.
Poate monitorizarea fi prelungită?
Raportul poate propune prelungirea cu cel mult încă 6 luni, consiliere, expertizare sau alte măsuri necesare pentru îmbunătățirea relației și protejarea copilului.
Ce rol are consilierea?
Serviciile sociale au obligația de a dispune consiliere pentru copil și părinți, la cerere sau din oficiu, pentru restabilirea și menținerea relațiilor personale.
Dacă există suspiciune de înstrăinare părintească sau o altă formă de violență asupra copilului, iar instanța a fost sesizată, serviciul competent trebuie să solicite efectuarea unei expertize.
Consilierea nu înlocuiește titlul executoriu
Intervenția psihologică poate sprijini relația, dar nu modifică singură programul și nu suspendă obligațiile stabilite prin hotărâre.
Cum începe executarea silită?
Părintele beneficiar se adresează unui executor judecătoresc cu titlul executoriu.
Executorul solicită încuviințarea executării și transmite părintelui la care se află copilul:
- încheierea de încuviințare;
- somația;
- data și locul la care trebuie prezentat copilul;
- obligația de a permite exercitarea programului stabilit.
Dacă somația nu este respectată, executorul poate solicita instanței aplicarea penalităților prevăzute de art. 906 Cod procedură civilă.
Pentru analiza detaliată a fiecărei etape, consultă punerea în executare a programului de vizită.
Care sunt etapele procedurii speciale?
Executarea programului privind minorul
- Sesizarea executorului.
Se depun titlul executoriu și actele necesare. - Încuviințarea executării.
Instanța de executare autorizează procedura. - Somația.
Părintele obligat este informat despre data și modalitatea executării. - Cererea de penalități.
Dacă somația nu este respectată, executorul poate sesiza instanța la cererea creditorului. - Termenul de o lună.
Dacă obligația nu este executată în termen de o lună de la comunicarea încheierii de penalități, executorul trece la executarea silită. - Executarea în prezența DGASPC.
Participă un reprezentant al direcției și, dacă este necesar, un psiholog. - Constatarea opoziției.
Refuzul părintelui, ascunderea sau refuzul copilului sunt consemnate distinct. - Consilierea minorului.
Dacă minorul refuză categoric, este urmată procedura specială de consiliere. - Reluarea executării.
După raportul psihologului, executorul reia procedura.
Ce se întâmplă dacă minorul spune că nu vrea?
Refuzul copilului nu poate fi ignorat, dar nici folosit automat ca motiv pentru închiderea situației.
Dacă executorul constată că minorul refuză categoric să plece ori manifestă aversiune față de părintele beneficiar:
- întocmește un proces-verbal;
- îl comunică părinților și DGASPC;
- DGASPC sesizează instanța competentă;
- instanța poate dispune consiliere psihologică pentru maximum 3 luni;
- psihologul întocmește un raport;
- executorul reia executarea după primirea raportului;
- dacă refuzul continuă, pot fi solicitate penalități în condițiile legii.
Refuzul copilului anulează hotărârea?
Nu. Programul rămâne în vigoare până când este modificat de instanță. Refuzul trebuie analizat pentru a identifica teama reală, conflictul de loialitate, influențarea sau neadaptarea programului la vârsta copilului.
Poate copilul fi luat cu forța?
Nu. În executarea hotărârilor privind minorii, nicio persoană nu poate brusca minorul ori exercita presiuni asupra lui.
Executarea se desfășoară cu participarea reprezentantului DGASPC și, când este necesar, a unui psiholog. Forța publică poate sprijini executorul în condițiile legii, dar nu pentru a exercita violență sau presiune asupra copilului.
Nu încerca executarea pe cont propriu
Părintele nu trebuie să forțeze intrarea în locuință, să tragă copilul, să provoace scandal ori să îl preia din școală contrar programului. Aceste gesturi pot afecta copilul și pot genera răspundere juridică.
Ce penalități pot fi aplicate?
Penalitățile au rolul de a constrânge persoana obligată să respecte programul. Ele nu reprezintă „prețul” copilului și nu înlocuiesc relația personală.
Există două reglementări care trebuie diferențiate:
- garanțiile și penalitățile stabilite potrivit Legii nr. 272/2004;
- penalitățile aplicate în faza executării potrivit art. 906 Cod procedură civilă.
Care este diferența dintre cele două mecanisme?
| Mecanism | Cuantum și condiții |
|---|---|
| Legea nr. 272/2004, art. 20 | Instanța poate stabili între 10% și 15% din venitul net lunar pe zi de întârziere, dar nu mai puțin de 300 lei. Dacă este constatată înstrăinarea părintească, penalitatea este obligatorie, iar limitele se dublează. |
| Codul de procedură civilă, art. 906 | Pentru obligația neevaluabilă în bani, instanța de executare poate stabili între 100 și 1.000 lei pe zi de întârziere. |
| Fixarea sumei definitive potrivit art. 906 | Poate fi cerută după trecerea fiecărui interval de 3 luni de neexecutare, în condițiile stabilite de lege și jurisprudența obligatorie. |
Nu se solicită mecanic ambele variante
Temeiul, momentul procesual și obiectul cererii trebuie alese în funcție de situație. Aplicarea unei penalități nu modifică programul și nu înlocuiește executarea efectivă.
Când poate exista înstrăinare părintească?
Înstrăinarea părintească este definită de lege ca formă de violență psihologică. Ea presupune generarea, acceptarea sau folosirea unei situații în care copilul manifestă o reținere ori ostilitate nejustificată sau disproporționată față de un părinte.
Pot ridica suspiciuni:
- denigrarea constantă a părintelui;
- prezentarea contactului ca periculos fără suport real;
- recompensarea copilului pentru refuz;
- obligarea minorului să aleagă între părinți;
- ascunderea informațiilor și evenimentelor importante;
- încurajarea apelativelor care șterg rolul celuilalt părinte;
- relatarea către copil a detaliilor conflictului judiciar;
- blocarea totală a contactului, inclusiv online.
Orice refuz repetat înseamnă înstrăinare?
Nu. Pot exista frică autentică, abuz, relație insuficient consolidată sau un program nepotrivit. Înstrăinarea trebuie analizată prin probe și evaluări, nu dedusă automat din simplul refuz.
Consultă analiza completă despre înstrăinarea părintească.
Când soluția este modificarea programului?
Executarea este potrivită dacă programul este încă adecvat, dar nu este respectat. Modificarea este necesară dacă împrejurările s-au schimbat și programul nu mai poate funcționa realist.
| Executare | Modificare |
|---|---|
| Programul este clar și actual. | Programul a devenit nepotrivit vârstei copilului. |
| Părintele refuză predarea. | Un părinte s-a mutat la distanță mare. |
| Vacanțele stabilite sunt blocate. | Calendarul școlar s-a schimbat. |
| Contactul online prevăzut este împiedicat. | Este necesară reluarea graduală a relației. |
| Obligațiile pot fi identificate exact. | Hotărârea este vagă ori imposibil de aplicat. |
Vezi modificarea măsurilor privind copilul.
Poate refuzul influența locuința copilului sau autoritatea părintească?
Da, în cazuri grave și dovedite, dar nu automat.
Instanța poate analiza:
- caracterul repetat și intenționat al refuzului;
- efectul asupra relației copilului cu celălalt părinte;
- încălcarea gravă sau repetată a autorității părintești;
- constatarea înstrăinării părintești;
- rapoartele de monitorizare și expertizele;
- capacitatea fiecărui părinte de a sprijini relația copilului cu celălalt;
- interesul actual al minorului.
Schimbarea locuinței nu este o pedeapsă
Măsurile se modifică pentru protejarea copilului, nu pentru sancționarea morală a unui părinte. Trebuie demonstrat că soluția nouă este mai bună pentru minor.
Ce faci dacă există motive reale de siguranță?
Părintele nu trebuie să ignore un risc concret numai pentru că există un program executoriu.
Pot necesita intervenție rapidă:
- violența ori amenințările;
- consumul de alcool sau droguri în timpul programului;
- conducerea copilului fără respectarea siguranței;
- abuzul fizic, psihologic sau sexual;
- neglijarea medicală gravă;
- riscul de neîntoarcere ori scoatere din țară;
- o afecțiune medicală incompatibilă temporar cu deplasarea.
Soluția este documentarea riscului și sesizarea rapidă a autorităților sau instanței pentru limitarea, supravegherea ori modificarea programului.
Pot suspenda singur programul pentru că mi-e teamă?
O urgență reală poate impune protejarea imediată a copilului, dar refuzul unilateral nu trebuie prelungit fără sesizarea autorităților competente. Temerile generale, fără probe, nu justifică blocarea permanentă.
Ce măsuri urgente pot fi cerute?
Ordonanța președințială poate fi utilizată pentru măsuri provizorii dacă există urgență, aparența dreptului și măsura nu prejudecă fondul.
Pot fi solicitate, după situație:
- un program provizoriu;
- reluarea graduală a contactului;
- contact supravegheat;
- reguli temporare de predare și transport;
- limitarea provizorie a unui risc concret;
- măsuri privind locuința copilului.
Consultă ordonanța președințială privind copilul.
Poate exista răspundere penală?
Art. 379 alin. (2) Cod penal sancționează, în condițiile sale stricte, împiedicarea repetată a unuia dintre părinți să aibă legături personale cu minorul.
Textul utilizează terminologia mai veche a copilului „încredințat prin hotărâre judecătorească spre creștere și educare”. Din acest motiv, aplicabilitatea concretă trebuie analizată atent în raport cu hotărârea existentă și practica organelor judiciare.
Plângerea penală nu înlocuiește executarea
Demersul penal nu stabilește un program nou, nu modifică locuința și nu garantează reluarea rapidă a relației. Executarea civilă și măsurile privind copilul trebuie analizate separat.
Ce se întâmplă dacă programul este internațional?
Refuzul poate privi vacanțele în alt stat, predarea pașaportului, declarațiile de călătorie, biletele ori apelurile video.
Trebuie diferențiate:
- executarea programului de relații personale;
- acordul necesar pentru ieșirea din România;
- recunoașterea hotărârii în statul unde se află copilul;
- reținerea ilicită după terminarea vizitei;
- modificarea competenței după schimbarea reședinței obișnuite.
Consultă programul de vizită internațional și refuzul întoarcerii minorului.
Exemple practice
Speța 1 – Refuz repetat în weekend
Părintele se prezintă la fiecare dată, dar copilul nu este predat, iar motivele diferă constant. Mesajele, prezența și martorii pot susține executarea și monitorizarea.
Speța 2 – Copil bolnav în mod real
Minorul are febră și recomandare medicală de repaus. Părintele transmite actele și propune recuperarea weekendului. Situația nu indică, singură, refuz abuziv.
Speța 3 – Program vag
Hotărârea prevede doar „legături personale ori de câte ori doresc părțile”. Executarea exactă este dificilă, iar soluția poate fi stabilirea unui program precis.
Speța 4 – Minorul refuză categoric
Executorul constată refuzul, fără a forța copilul. DGASPC sesizează instanța pentru consiliere de maximum 3 luni, după care executarea este reluată.
Speța 5 – Refuz generat de teamă reală
Copilul descrie episoade de violență, confirmate prin alte probe. Este necesară protecția și sesizarea instanței, nu executarea oarbă a programului neschimbat.
Speța 6 – Înstrăinare părintească
Monitorizarea și evaluarea indică influențarea copilului împotriva celuilalt părinte. Pot deveni relevante penalitățile majorate și modificarea măsurilor.
Speța 7 – Părintele beneficiar întârzie constant
Acesta sosește cu ore întârziere și cere predarea în afara programului. Părintele rezident nu este obligat să accepte orice abatere; conduita ambilor părinți este analizată.
Speța 8 – Vacanță internațională blocată
Hotărârea prevede găzduirea, dar lipsesc documentele de frontieră. Trebuie analizate separat executarea programului și suplinirea consimțământului pentru călătorie.
Greșeli frecvente
- apelarea directă la scandal sau amenințări;
- încercarea de a lua copilul cu forța;
- lipsa dovezii prezentării la program;
- mesaje agresive care afectează propria credibilitate;
- acceptarea ani de zile a unui program nefuncțional fără demers;
- confundarea executării cu modificarea programului;
- sesizarea executorului fără titlu clar;
- invocarea automată a înstrăinării părintești;
- ignorarea unor riscuri reale pentru copil;
- condiționarea vizitelor de plata pensiei;
- folosirea copilului pentru înregistrări și declarații;
- formularea unei plângeri penale ca unic demers;
- nerespectarea programului de către părintele beneficiar;
- omiterea solicitării de monitorizare socială.
Checklist înainte de demers
- Există o hotărâre ori un alt titlu executoriu?
- Programul este suficient de clar?
- Hotărârea este executorie?
- Executarea a fost suspendată?
- Câte refuzuri au existat și la ce date?
- Te-ai prezentat la locul și ora stabilite?
- Ai comunicat calm și în scris?
- Ce justificări au fost oferite?
- Există acte medicale sau alte dovezi?
- Ai propus recuperarea perioadei?
- Programul mai corespunde vârstei copilului?
- Este necesară executarea sau modificarea?
- Ai sesizat serviciul public de asistență socială?
- Este utilă monitorizarea?
- Copilul refuză și care sunt motivele?
- Există suspiciuni de înstrăinare?
- Există un risc real pentru siguranță?
- Sunt necesare măsuri urgente?
- Este un program intern sau internațional?
- Ce obiectiv urmărești concret pentru copil?
Întrebări frecvente despre refuzul programului de vizită
Ce fac la primul refuz?
Solicită explicația în scris, păstrează dovezile prezentării și propune o recuperare. Dacă refuzul se repetă, analizează monitorizarea și executarea.
Pot chema poliția la fiecare refuz?
Poliția nu înlocuiește executorul și nu rescrie programul. În situații de pericol ori incidente, poate interveni potrivit competențelor, dar executarea urmează procedura specială.
Trebuie să existe o hotărâre definitivă?
Nu întotdeauna. Hotărârile primei instanțe privind legăturile personale sunt executorii de drept, dacă executarea nu a fost suspendată.
Pot executa un acord verbal?
Nu prin executare silită. Este necesar un titlu căruia legea îi recunoaște caracter executoriu.
Ce fac dacă programul este vag?
Poate fi necesară o cerere pentru stabilirea ori clarificarea unui program precis.
Ce face executorul?
Trimite somația, solicită penalități când este cazul și aplică procedura specială de executare în prezența reprezentanților competenți.
Poate copilul fi luat cu forța?
Nu. Legea interzice bruscarea și exercitarea presiunilor asupra minorului.
Ce se întâmplă dacă minorul refuză?
Executorul consemnează refuzul, iar instanța poate dispune consiliere psihologică pentru maximum 3 luni. Ulterior, executarea este reluată.
Pot cere penalități?
Da, dacă sunt îndeplinite condițiile legii. Temeiul și mecanismul trebuie alese în funcție de faza și obiectul demersului.
Cât sunt penalitățile din executare?
Pentru obligațiile neevaluabile în bani, art. 906 permite între 100 și 1.000 lei pe zi de întârziere.
Ce penalități prevede Legea nr. 272/2004?
Între 10% și 15% din venitul net lunar pe zi de întârziere, dar nu mai puțin de 300 lei, în condițiile art. 20.
Ce se întâmplă dacă este constatată înstrăinarea?
Penalitatea prevăzută de Legea nr. 272/2004 devine obligatorie, limitele se dublează și pot fi analizate modificări privind locuința și autoritatea.
Pot cere monitorizarea programului?
Da. Serviciul public de asistență socială poate dispune monitorizarea pentru până la 6 luni, cu raport utilizabil în instanță.
Monitorizarea poate continua peste 6 luni?
Raportul poate propune prelungirea cu cel mult încă 6 luni.
Neplata pensiei justifică refuzul?
Nu. Întreținerea și relațiile personale sunt obligații distincte.
Pot refuza dacă există violență?
Un risc real trebuie tratat imediat, dar trebuie sesizate autoritățile și instanța pentru măsura legală potrivită.
Refuzul poate schimba locuința copilului?
Poate deveni relevant într-un litigiu, dar schimbarea nu este automată și trebuie să servească interesului copilului.
Refuzul repetat este infracțiune?
Art. 379 alin. (2) Cod penal poate deveni aplicabil în condițiile sale stricte. Este necesară analiza situației premise și a hotărârii existente.
Programul poate fi modificat?
Da, dacă împrejurările s-au schimbat și actualul program nu mai corespunde interesului copilului.
Este obligatoriu avocatul?
Nu, dar asistența juridică poate fi utilă pentru alegerea dintre monitorizare, executare, penalități și modificarea măsurilor.
Nu este respectat programul de legături personale?
O analiză juridică poate clarifica dacă există un titlu executoriu, ce probe trebuie păstrate și dacă soluția potrivită este monitorizarea, executarea, penalitatea sau modificarea măsurilor privind copilul.