Răspuns rapid

Ordonanța președințială este admisibilă dacă reclamantul dovedește aparența dreptului, urgența, caracterul provizoriu al măsurii și faptul că instanța nu este chemată să rezolve definitiv fondul. Cererea se depune la instanța competentă să judece fondul în primă instanță, se soluționează urgent, poate fi judecată chiar fără citarea părților, iar hotărârea este executorie. Apelul se formulează, ca regulă, în 5 zile.

Ordonanța președințială rezolvă procesul principal?

Nu. Ea protejează temporar o situație până la soluționarea fondului sau până la schimbarea împrejurărilor. Instanța nu poate dispune pe această cale o măsură definitivă ori una care face imposibilă revenirea la situația anterioară.

Ce este ordonanța președințială?

Ordonanța președințială este o procedură specială, urgentă și provizorie, reglementată de Codul de procedură civilă.

Prin intermediul ei, instanța poate lua rapid o măsură temporară fără să tranșeze definitiv dreptul disputat între părți.

Procedura poate fi relevantă atunci când așteptarea unui proces obișnuit ar permite:

  • pierderea ori deteriorarea unui drept;
  • producerea unei pagube iminente;
  • agravarea unui conflict privind copilul;
  • blocarea nejustificată a folosinței unui bun;
  • continuarea unei conduite care produce efecte greu reversibile;
  • apariția unei piedici concrete în cursul unei executări.

Procedură urgentă, nu procedură superficială

Faptul că judecata este rapidă nu înseamnă că instanța renunță la verificarea condițiilor. Urgența, aparența dreptului și caracterul provizoriu trebuie susținute prin fapte și probe.

Pentru ce scopuri poate fi dispusă?

Codul de procedură civilă permite măsuri provizorii, în cazuri grabnice, pentru:

  1. păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere;
  2. prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara;
  3. înlăturarea piedicilor apărute cu prilejul unei executări.

Cererea trebuie să explice în care dintre aceste finalități se încadrează măsura solicitată.

Este suficient să scrii că situația este urgentă?

Nu. Trebuie descris riscul concret, momentul în care se poate produce și motivul pentru care hotărârea de fond ar veni prea târziu.

Care sunt condițiile de admisibilitate?

Condiție Ce trebuie demonstrat?
Aparența dreptului Din actele disponibile rezultă o poziție juridică plauzibilă în favoarea reclamantului.
Urgența Întârzierea ar prejudicia dreptul ori ar permite o pagubă gravă sau greu reparabilă.
Caracterul provizoriu Măsura este limitată în timp și nu reglementează definitiv raportul juridic.
Neprejudecarea fondului Instanța poate decide fără o cercetare completă a dreptului litigios.
Reversibilitatea Executarea măsurii nu face imposibilă restabilirea situației de fapt.

Condițiile sunt analizate împreună. O urgență evidentă nu transformă într-o măsură admisibilă un petit definitiv și ireversibil.

Ce înseamnă aparența dreptului?

Instanța nu stabilește definitiv cine are dreptate, dar trebuie să observe că reclamantul are o poziție juridică aparent întemeiată.

Pot fi relevante:

  • un contract;
  • un titlu de proprietate;
  • o hotărâre anterioară;
  • un acord parental;
  • documente școlare ori medicale;
  • corespondența dintre părți;
  • procese-verbale;
  • înscrieri în registre publice;
  • situația de fapt necontestată.

Aparența nu înseamnă simpla afirmație a reclamantului

Cererea trebuie sprijinită de suficiente elemente pentru ca instanța să poată identifica dreptul ce necesită protecție temporară.

Cum se dovedește urgența?

Urgența se apreciază la momentul judecării și trebuie să rezulte din situația concretă.

Pot indica urgența:

  • apropierea unei date la care se produce efectul prejudiciabil;
  • riscul mutării copilului ori al întreruperii relației sale cu un părinte;
  • nevoia imediată de întreținere;
  • blocarea accesului la un bun esențial;
  • oprirea utilităților;
  • continuarea unor lucrări care pot deteriora un imobil;
  • iminența divulgării unor date ori imagini;
  • riscul paralizării activității unei societăți;
  • existența unei executări aflate într-o etapă apropiată.

Pasivitatea îndelungată a reclamantului poate slăbi argumentul urgenței, dacă nu este explicată prin fapte noi.

Ce înseamnă caracterul provizoriu?

Măsura trebuie să funcționeze pentru o perioadă limitată ori până la soluționarea litigiului de fond.

Exemple de formulări provizorii:

  • până la pronunțarea hotărârii în dosarul principal;
  • până la schimbarea împrejurărilor;
  • pentru o perioadă determinată;
  • până la adoptarea unei decizii de către autoritatea competentă;
  • până la clarificarea unui raport juridic prin acțiunea de fond.

Poate o măsură provizorie să producă efecte importante?

Da. Importanța efectului nu o face automat definitivă. Contează dacă măsura este limitată și dacă situația poate fi reconsiderată ori restabilită după judecarea fondului.

Ce înseamnă neprejudecarea fondului?

Instanța nu poate decide definitiv:

  • cine este proprietarul;
  • dacă un contract este definitiv nul ori reziliat;
  • care este răspunderea finală a unei părți;
  • cuantumul complet al despăgubirilor;
  • soluția definitivă privind autoritatea părintească;
  • anularea definitivă a unui act de executare;
  • alte chestiuni care necesită cercetarea completă a fondului.

Instanța poate examina sumar raportul juridic numai cât este necesar pentru a verifica aparența dreptului.

De ce este importantă reversibilitatea?

Codul interzice măsurile a căror executare ar face imposibilă restabilirea situației de fapt.

O cerere poate fi inadmisibilă dacă urmărește:

  • demolarea definitivă a unei construcții;
  • transferul irevocabil al proprietății;
  • executarea completă a unei obligații care consumă fondul;
  • desființarea definitivă a unui raport juridic;
  • o măsură imposibil de întors în cazul respingerii acțiunii principale.

Petitul trebuie formulat cu precizie

Uneori, aceeași problemă poate justifica o interdicție temporară, dar nu și o obligație definitivă. Formularea măsurii influențează admisibilitatea.

Trebuie să existe deja un proces de fond?

Nu în toate situațiile. Ordonanța poate fi cerută și atunci când procesul asupra fondului este deja în curs, dar existența unui dosar principal nu este o condiție generală absolută.

Reclamantul trebuie însă să indice:

  • care este dreptul de fond;
  • ce acțiune definitivă poate clarifica litigiul;
  • de ce măsura solicitată este numai temporară;
  • până când ar trebui să producă efecte.

În anumite materii speciale, legea poate obliga reclamantul să introducă acțiunea de fond într-un termen determinat.

Care este instanța competentă?

Cererea se introduce la instanța competentă să judece în primă instanță fondul dreptului.

Trebuie verificate:

  • natura litigiului;
  • valoarea cererii de fond;
  • regulile speciale de competență;
  • locul situării imobilului;
  • domiciliul pârâtului;
  • domiciliul ori reședința copilului;
  • existența unui proces principal;
  • eventualele elemente internaționale.

Urgența nu permite alegerea oricărei instanțe

O cerere depusă la instanța necompetentă poate pierde timp esențial. Competența trebuie analizată înaintea redactării.

Ce trebuie să conțină cererea?

Pe lângă elementele generale ale unei cereri de chemare în judecată, trebuie prezentate distinct:

  1. dreptul aparent al reclamantului;
  2. măsura exactă solicitată;
  3. durata ori limita măsurii;
  4. faptele care justifică urgența;
  5. paguba ori riscul ce trebuie prevenit;
  6. motivul pentru care fondul nu este prejudecat;
  7. posibilitatea revenirii la situația anterioară;
  8. probele ce pot fi administrate rapid;
  9. dosarul de fond, dacă există;
  10. solicitarea judecării fără citare, dacă este justificată.

Ce probe pot fi administrate?

Procedura este urgentă, astfel încât probele care necesită un timp îndelungat sunt incompatibile cu scopul său.

Probă potrivită frecvent Problemă posibilă
Înscrisuri Trebuie depuse complet și lizibil.
Mesaje și e-mailuri Trebuie păstrat contextul și autorul.
Fotografii și înregistrări Trebuie obținute legal și explicate.
Interogatoriu Poate fi administrat dacă nu întârzie cauza.
Martori puțini și disponibili Instanța poate limita proba dacă prelungește judecata.
Documente medicale ori școlare Trebuie legate direct de urgență.
Expertiză complexă Este adesea incompatibilă cu procedura urgentă.

Poate fi cerută o expertiză?

Nu este exclusă în mod abstract, dar o expertiză amplă, care necesită luni și cercetarea fondului, contrazice de regulă urgența procedurii.

Poate fi judecată fără citarea pârâtului?

Da. Instanța poate soluționa cererea fără citarea părților dacă împrejurările justifică o intervenție imediată.

Judecata fără citare nu este automată. Reclamantul trebuie să explice:

  • de ce citarea ar întârzia periculos măsura;
  • ce fapt s-ar putea produce între timp;
  • de ce înscrisurile sunt suficiente;
  • de ce dreptul la apărare poate fi protejat prin calea de atac.

În celelalte situații, citarea se face potrivit regulilor pentru cauzele urgente.

Cât de rapid se soluționează?

Judecata se face de urgență și cu precădere.

Codul prevede:

  • posibilitatea soluționării fără citare;
  • administrarea numai a probelor compatibile cu urgența;
  • amânarea pronunțării cu cel mult 24 de ore;
  • motivarea ordonanței în cel mult 48 de ore de la pronunțare.

„Urgent” nu înseamnă aceeași durată în toate instanțele

Data primului termen depinde de încărcarea instanței, citare, natura măsurii și probe. Termenele de 24 și 48 de ore privesc pronunțarea și motivarea după închiderea dezbaterilor.

Hotărârea este executorie?

Da. Ordonanța este provizorie și executorie.

La cererea reclamantului, instanța poate stabili ca executarea să se facă:

  • fără somație;
  • fără trecerea unui termen;
  • imediat, potrivit dispozitivului hotărârii.

Exercitarea apelului nu suspendă automat executarea.

Cât timp produce efecte?

Instanța poate indica o durată exactă ori un moment până la care măsura este aplicabilă.

Dacă hotărârea nu stabilește durata și împrejurările nu s-au schimbat, măsura produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.

Schimbarea semnificativă a situației poate justifica o nouă cerere ori modificarea cadrului existent.

În cât timp se formulează apelul?

Dacă o lege specială nu prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile:

  • de la pronunțare, dacă hotărârea s-a dat cu citarea părților;
  • de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

Apelul se judecă de urgență și cu precădere.

Termenul este mult mai scurt decât apelul obișnuit

Nu aștepta comunicarea dacă ai participat la judecată și hotărârea a fost pronunțată cu citarea părților.

Poate fi suspendată executarea în apel?

Instanța de apel poate suspenda executarea până la soluționarea apelului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum este stabilit de instanță.

Cererea de suspendare trebuie motivată separat prin:

  • efectele imediate ale executării;
  • riscul unei pagube greu reversibile;
  • criticile esențiale din apel;
  • proporționalitatea suspendării;
  • dovada cauțiunii, după stabilirea ei.

Se poate contesta executarea ordonanței?

Da. Împotriva modului de executare a ordonanței, persoana interesată poate formula contestație la executare, în condițiile generale.

Contestația nu rejudecă fondul cererii de ordonanță, ci poate privi:

  • depășirea dispozitivului;
  • executarea unei obligații care nu a fost dispusă;
  • identificarea greșită a bunurilor ori persoanelor;
  • neregularități ale actelor executorului;
  • continuarea executării după încetarea măsurii.

Ce autoritate de lucru judecat are?

Ordonanța nu are autoritate de lucru judecat asupra procesului de fond.

Regulile principale sunt:

  • o ordonanță are autoritate față de o nouă ordonanță numai dacă împrejurările nu s-au schimbat;
  • hotărârea provizorie nu obligă instanța fondului să adopte aceeași soluție;
  • hotărârea definitivă asupra fondului se impune unei cereri ulterioare de ordonanță.

Poți depune aceeași cerere din nou?

Nu numai pentru că prima a fost respinsă. Este necesară o schimbare reală a împrejurărilor ori un obiect diferit; altfel poate fi opusă autoritatea de lucru judecat.

Poate fi transformată cererea într-o acțiune obișnuită?

Reclamantul poate solicita transformarea cererii de ordonanță într-o cerere de drept comun până la închiderea dezbaterilor.

În această situație:

  • pârâtul trebuie citat;
  • poate fi necesară amânarea pentru pregătirea apărării;
  • taxa se recalculează potrivit acțiunii de fond;
  • procedura urgentă este înlocuită cu judecata obișnuită;
  • pot deveni admisibile probe mai ample.

Cum este folosită în dreptul familiei?

Procedura este frecventă atunci când părinții ori soții nu pot aștepta finalizarea divorțului sau a unui proces privind copilul.

Pot fi cerute, în funcție de situație:

  • stabilirea provizorie a locuinței copilului;
  • o pensie de întreținere temporară;
  • încasarea alocației de stat;
  • folosirea temporară a locuinței familiei;
  • un program provizoriu de relații personale;
  • măsuri punctuale necesare protecției minorului.

Consultă ordonanța președințială privind copilul.

Ce analizează instanța în cauzele privind copilul?

Interesul superior al copilului rămâne criteriul central.

Pot conta:

  • locuința actuală și continuitatea îngrijirii;
  • vârsta și nevoile copilului;
  • programul școlar și medical;
  • relația cu fiecare părinte;
  • riscul de mutare ori neîntoarcere;
  • violența sau înstrăinarea părintească;
  • posibilitatea aplicării rapide a măsurii;
  • existența unui dosar de fond;
  • opinia copilului, dacă este necesară audierea.

Ordonanța nu stabilește definitiv „custodia”

Autoritatea părintească, locuința și programul definitiv se soluționează în dosarul de fond, după administrarea probelor complete.

Poate fi reglementată folosirea locuinței familiei?

Pe durata divorțului, instanța poate lua măsuri provizorii privind folosirea locuinței familiei.

Se pot analiza:

  • copiii care locuiesc în imobil;
  • riscul conflictelor și al violenței;
  • proprietatea ori contractul de închiriere;
  • posibilitățile locative ale fiecărui soț;
  • caracterul temporar al folosinței;
  • eventualele ordine de protecție.

Atribuirea provizorie a folosinței nu transferă proprietatea și nu înlocuiește partajul.

Ce legătură are cu executarea silită?

Art. 997 permite înlăturarea unor piedici ivite cu prilejul unei executări, dar această formulare nu transformă ordonanța într-un remediu universal împotriva executorului.

Pot exista situații punctuale privind:

  • protejarea temporară a unui terț față de o conduită neacoperită de titlu;
  • înlăturarea unui obstacol concret în realizarea unei obligații;
  • măsuri provizorii auxiliare prevăzute de lege;
  • executarea provizorie a unei hotărâri atacate.

Orice cerere trebuie comparată cu remediile speciale ale executării.

Poate suspenda executarea silită?

În executarea silită de drept comun, suspendarea se solicită prin mecanismul special legat de contestația la executare, nu printr-o ordonanță președințială generală folosită pentru evitarea condițiilor legale.

Ordonanță președințială Suspendarea executării
Protejează provizoriu un drept în condițiile art. 997. Oprește temporar actele executorului în cadrul procedurii speciale.
Nu anulează actele de executare. Este legată de contestație ori de altă cerere privind executarea.
Nu poate ocoli cauțiunea și condițiile speciale. Presupune, de regulă, cauțiunea calculată potrivit Codului.
Are apel în 5 zile. Suspendarea provizorie are propriul regim al căii de atac.

Consultă contestația la executare și suspendarea executării silite.

În ce litigii privind bunurile poate fi utilă?

În funcție de aparența dreptului și caracterul reversibil, pot fi analizate măsuri precum:

  • permiterea temporară a accesului la un bun;
  • interzicerea temporară a unor lucrări;
  • restabilirea provizorie a unei utilități;
  • protejarea unui bun împotriva degradării;
  • stabilirea temporară a modului de folosință;
  • conservarea unei situații de fapt până la fond.

Proprietatea nu se stabilește prin ordonanță

Dacă pentru admiterea cererii este necesară o expertiză amplă și stabilirea definitivă a titularului dreptului, acțiunea de fond este calea adecvată.

Poate fi folosită în conflictele dintre asociați?

Da, dar trebuie verificat dacă legea societară ori actul special oferă o procedură proprie.

Pot fi urmărite temporar:

  • accesul la documente urgente;
  • conservarea unui activ;
  • oprirea unei operațiuni iminente și greu reversibile;
  • asigurarea continuității minime a activității;
  • înlăturarea unui blocaj punctual.

Nu poate fi obținută definitiv excluderea unui asociat, anularea unei hotărâri sau transferul participației fără procesul de fond corespunzător.

Consultă conflictele dintre asociați și dreptul comercial.

Poate proteja viața privată, imaginea sau reputația?

Codul civil și Codul de procedură civilă permit, în anumite condiții, măsuri provizorii pentru apărarea drepturilor nepatrimoniale.

Pot fi relevante:

  • oprirea temporară a unei divulgări iminente;
  • încetarea unei folosiri neautorizate a imaginii;
  • conservarea unor probe;
  • măsuri proporționale pentru limitarea prejudiciului;
  • stabilirea unui termen pentru introducerea acțiunii de fond, în cazurile prevăzute de lege.

Instanța trebuie să echilibreze protecția persoanei cu libertatea de exprimare și interesul public.

Care este taxa judiciară de timbru?

Tipul cererii Taxă
Cerere neevaluabilă în bani 20 lei.
Cerere evaluabilă de cel mult 2.000 lei 50 lei.
Cerere evaluabilă peste 2.000 lei 200 lei.

Pot exista scutiri prevăzute de legi speciale, în funcție de obiectul concret.

O cerere privind copilul este întotdeauna taxată?

Nu neapărat. Obligațiile legale de întreținere și alte materii pot beneficia de scutiri speciale. Taxa trebuie verificată după fiecare capăt de cerere.

Ce alte costuri pot apărea?

  • onorariul avocatului;
  • cauțiunea pentru suspendarea executării în apel;
  • taxa apelului;
  • costurile de executare a ordonanței;
  • traduceri și legalizări;
  • obținerea urgentă a documentelor;
  • deplasarea martorilor;
  • cheltuielile pe care partea care pierde poate fi obligată să le restituie.

Exemple practice

Speța 1 – Locuința provizorie a copilului

Părinții se separă, iar copilul urmează să înceapă școala. Instanța poate stabili temporar locuința până la soluționarea dosarului de fond.

Speța 2 – Program provizoriu de relații personale

Un părinte nu a mai văzut copilul de câteva luni, iar procesul de fond va dura. Se solicită un program gradual și temporar.

Speța 3 – Folosința locuinței familiei

Conviețuirea a devenit imposibilă, iar copiii locuiesc în imobil. Instanța poate reglementa provizoriu folosința fără a decide proprietatea.

Speța 4 – Lucrări care afectează imobilul vecin

Lucrările continuă și există risc de degradare. Poate fi solicitată oprirea temporară, dacă aparența dreptului și urgența sunt probate rapid.

Speța 5 – Acces blocat la un spațiu comercial

Un asociat schimbă încuietorile, iar activitatea societății este paralizată. Se analizează accesul provizoriu, fără stabilirea definitivă a drepturilor societare.

Speța 6 – Cerere de anulare a executării

Debitorul solicită prin ordonanță anularea popririi. Cererea riscă să fie inadmisibilă, deoarece remediul este contestația la executare și, separat, suspendarea specială.

Speța 7 – Publicarea iminentă a unor imagini private

Există dovezi privind publicarea anunțată. Se poate analiza o măsură temporară proporțională, urmată de acțiunea de fond prevăzută de lege.

Speța 8 – Cerere formulată după un an de pasivitate

Reclamantul invocă aceeași situație cunoscută de mult timp, fără fapt nou. Instanța poate considera că urgența nu este dovedită.

Greșeli frecvente

  • invocarea generică a urgenței;
  • solicitarea unei măsuri definitive;
  • cererea care rezolvă integral fondul;
  • alegerea unei măsuri ireversibile;
  • depunerea la instanța necompetentă;
  • neindicarea duratei măsurii;
  • lipsa unui drept aparent;
  • solicitarea unor expertize de lungă durată;
  • cererea de suspendare a executării pe calea greșită;
  • confundarea cu ordonanța de plată;
  • neformularea acțiunii de fond când este necesară;
  • pierderea termenului de apel de 5 zile;
  • presupunerea că apelul suspendă automat;
  • repetarea aceleiași cereri fără fapte noi;
  • omiterea cererii privind executarea fără somație, când este necesară.

Checklist înainte de depunere

  1. Care este dreptul ce trebuie protejat?
  2. Din ce act rezultă aparența dreptului?
  3. Care este riscul concret?
  4. Când se poate produce prejudiciul?
  5. De ce fondul ar fi soluționat prea târziu?
  6. Care este măsura exactă solicitată?
  7. Este măsura temporară?
  8. Poate fi restabilită situația anterioară?
  9. Cererea rezolvă definitiv fondul?
  10. Există o procedură specială mai potrivită?
  11. Este necesară o acțiune principală?
  12. Există deja un dosar de fond?
  13. Care este instanța competentă?
  14. Ce probe pot fi administrate rapid?
  15. Este justificată judecata fără citare?
  16. Care este taxa de timbru?
  17. Este necesară executarea fără somație?
  18. Ce efecte produce executarea imediată?
  19. Poate fi necesară cauțiunea în apel?
  20. Care este planul pentru procesul de fond?

Întrebări frecvente despre ordonanța președințială

Care sunt condițiile ordonanței președințiale?

Aparența dreptului, urgența, caracterul provizoriu, neprejudecarea fondului și reversibilitatea măsurii.

Trebuie să existe un proces de fond?

Nu în orice situație, dar trebuie identificat dreptul de fond și caracterul temporar al măsurii.

Cine judecă cererea?

Instanța competentă să soluționeze fondul în primă instanță, dacă o lege specială nu prevede altfel.

Poate fi soluționată fără citare?

Da, dacă urgența și actele depuse justifică această modalitate.

Se pot audia martori?

Da, dacă administrarea probei nu întârzie procedura.

Se poate face expertiză?

O expertiză simplă poate fi analizată, dar expertizele complexe sunt de regulă incompatibile cu urgența.

Cât durează procesul?

Se judecă urgent și cu precădere, însă durata concretă depinde de instanță, citare și probe.

Hotărârea este executorie?

Da, chiar dacă este atacată cu apel, dacă executarea nu este suspendată.

Se poate executa fără somație?

Da, dacă instanța dispune expres aceasta la cererea reclamantului.

Cât timp produce efecte?

Potrivit duratei stabilite sau, în lipsa ei și dacă situația nu se schimbă, până la soluționarea fondului.

Care este termenul de apel?

5 zile de la pronunțare dacă părțile au fost citate și de la comunicare dacă hotărârea s-a dat fără citare.

Apelul suspendă executarea?

Nu automat. Instanța de apel poate dispune suspendarea numai cu cauțiune.

Poate ordonanța stabili definitiv proprietatea?

Nu. Proprietatea se tranșează prin acțiunea de fond.

Poate dispune definitiv evacuarea?

O măsură care rezolvă definitiv folosința ori proprietatea riscă să fie inadmisibilă; trebuie analizat caracterul temporar și reversibil.

Poate stabili locuința copilului?

Da, provizoriu, până la soluționarea dosarului de fond.

Poate stabili un program de vizită?

Da, poate fi solicitat un program temporar adaptat interesului copilului.

Poate suspenda executarea silită?

Nu ca substitut al procedurii speciale. Suspendarea se cere potrivit regulilor contestației la executare.

Cât este taxa?

20 lei pentru cereri neevaluabile, 50 lei până la 2.000 lei și 200 lei peste 2.000 lei, dacă nu există scutire.

Are autoritate de lucru judecat?

Nu asupra fondului. Față de o nouă ordonanță are efect numai dacă împrejurările au rămas neschimbate.

Poate fi transformată în acțiune obișnuită?

Da, până la închiderea dezbaterilor, cu respectarea dreptului la apărare și a taxei aplicabile.

Este obligatoriu avocatul?

Nu, dar asistența poate fi importantă pentru formularea măsurii, alegerea instanței și demonstrarea urgenței.

Ai nevoie de o măsură provizorie urgentă?

O analiză juridică poate clarifica dacă ordonanța președințială este admisibilă, care este măsura ce poate fi cerută și ce probe trebuie pregătite fără a prejudeca fondul.

Programează o consultație