Răspuns rapid

Pentru închisoarea de cel mult 10 ani, fracția generală este de două treimi, iar pentru o pedeapsă mai mare de 10 ani este de trei pătrimi, fără a depăși 20 de ani. Condamnatul trebuie să se afle în regim semideschis sau deschis, să fi achitat obligațiile civile ori să dovedească imposibilitatea reală și să convingă instanța că s-a îndreptat și se poate reintegra. Cererea este soluționată de judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul.

Fracția împlinită înseamnă liberare automată?

Nu. Fracția este numai una dintre condițiile cumulative. Chiar dacă data propusă a fost atinsă, instanța poate respinge cererea dacă regimul nu este corespunzător, obligațiile civile nu sunt clarificate sau conduita și eforturile de reintegrare nu justifică liberarea.

Ce este liberarea condiționată?

Liberarea condiționată este o modalitate de individualizare a executării pedepsei prin care persoana condamnată este pusă în libertate înainte de împlinirea duratei integrale.

Restul de pedeapsă nu dispare în ziua liberării. Intervalul până la data la care pedeapsa s-ar fi împlinit constituie termen de supraveghere.

Instituția urmărește verificarea faptului că:

  • o parte suficientă din pedeapsă a fost executată;
  • persoana a progresat către un regim mai puțin restrictiv;
  • conduita indică îndreptare;
  • obligațiile civile au fost asumate și executate în măsura posibilului;
  • continuarea detenției nu mai este necesară pentru atingerea scopului pedepsei;
  • reintegrarea în comunitate este realistă.

De ce nu este un drept automat?

Codul penal prevede că instanța „poate” dispune liberarea dacă toate condițiile sunt îndeplinite.

Acest lucru înseamnă că:

  • împlinirea fracției deschide posibilitatea examinării;
  • comisia formulează o propunere, nu o hotărâre obligatorie;
  • instanța apreciază individual îndreptarea și capacitatea de reintegrare;
  • o conduită doar formal corectă poate fi insuficientă;
  • respingerea trebuie motivată și însoțită de un termen pentru reînnoire.

Data din calculul penitenciarului nu este data garantată a liberării

Este data la care condiția fracției poate fi considerată îndeplinită. Punerea în libertate depinde de procedura comisiei, hotărârea instanței și soluționarea eventualei contestații.

Care sunt condițiile cumulative?

Condiție Ce trebuie verificat?
Fracția de pedeapsă Durata executată efectiv și zilele considerate executate.
Regimul de executare Persoana trebuie să fie în regim semideschis sau deschis.
Obligațiile civile Plata integrală ori imposibilitatea reală de plată.
Îndreptarea Conduita, munca, activitățile, responsabilitatea și planul de reintegrare.
Aprecierea instanței Convingerea că persoana se poate reintegra în societate.

Condițiile se verifică împreună. Lipsa uneia poate conduce la respingere.

Ce fracție trebuie executată?

Durata pedepsei închisorii Fracția generală
Cel mult 10 ani Cel puțin 2/3 din pedeapsă.
Mai mare de 10 ani Cel puțin 3/4 din pedeapsă, fără a depăși 20 de ani.

Exemplu – pedeapsă de 6 ani

Fracția generală este de 4 ani. Data concretă se calculează ținând seama de deducerile legale, perioada executată și zilele considerate executate prin muncă ori instruire.

Ce fracție se aplică persoanei care a împlinit 60 de ani?

Pentru condamnatul care a împlinit vârsta de 60 de ani, fracțiile sunt reduse:

Durata pedepsei Fracția
Cel mult 10 ani Cel puțin 1/2 din pedeapsă.
Mai mare de 10 ani Cel puțin 2/3 din pedeapsă.

Condițiile privind regimul, obligațiile civile și îndreptarea rămân aplicabile.

Cum influențează munca calculul fracției?

Legea consideră executată o perioadă suplimentară pentru munca prestată și anumite activități de instruire.

Activitate Calcul
Muncă remunerată 5 zile considerate executate pentru 4 zile de muncă.
Muncă neremunerată 4 zile considerate executate pentru 3 zile de muncă.
Muncă de noapte 3 zile considerate executate pentru 2 nopți de muncă.
Absolvirea unui an școlar obligatoriu 30 de zile considerate executate.
Absolvirea unui curs de calificare sau recalificare 20 de zile considerate executate.
Lucrare științifică publicată ori invenție brevetată 30 de zile pentru fiecare lucrare ori invenție, în condițiile legii.

Zilele prin muncă reduc durata pedepsei?

Ele sunt luate în calcul pentru împlinirea fracției necesare liberării. Nu modifică pedeapsa aplicată prin hotărâre și nu înlătură minimul care trebuie executat efectiv.

Care este minimul care trebuie executat efectiv?

Chiar dacă sunt calculate zile prin muncă, persoana care nu a împlinit 60 de ani nu poate fi liberată înainte de executarea efectivă:

  • a cel puțin jumătate din pedeapsă, dacă aceasta nu depășește 10 ani;
  • a cel puțin două treimi, dacă pedeapsa este mai mare de 10 ani.

Pentru persoana care a împlinit 60 de ani, minimul efectiv este:

  • cel puțin o treime, pentru pedeapsa de cel mult 10 ani;
  • cel puțin jumătate, pentru pedeapsa mai mare de 10 ani.

Contează școlarizarea și calificarea profesională?

Da. Participarea la instruire poate influența atât calculul zilelor considerate executate, cât și aprecierea eforturilor de reintegrare.

Pot fi relevante:

  • absolvirea învățământului obligatoriu;
  • cursurile de calificare;
  • dobândirea unei meserii;
  • participarea constantă, nu numai înscrierea formală;
  • rezultatele și certificatele obținute;
  • legătura cu planul profesional după liberare.

Se poate acorda liberarea din detențiunea pe viață?

Da, dacă sunt îndeplinite condițiile speciale:

  • executarea efectivă a 20 de ani de detențiune;
  • bună conduită pe întreaga durată a executării;
  • îndeplinirea obligațiilor civile ori dovada imposibilității;
  • convingerea instanței că persoana s-a îndreptat și se poate reintegra.

După liberarea din detențiunea pe viață, termenul de supraveghere este de 10 ani.

Se aplică întotdeauna fracțiile actualului Cod penal?

Nu neapărat.

Pentru fapte și condamnări aflate sub incidența unor legi succesive, poate fi necesară determinarea legii penale mai favorabile. Fracțiile, condițiile și efectele liberării trebuie verificate prin raportare la legea care guvernează executarea în cazul concret.

Nu folosi un calculator generic fără verificarea hotărârii

Data faptei, legea aplicată, contopirile, deducerile, perioadele executate în alte state și modificările situației juridice pot schimba calculul.

De ce este important regimul de executare?

Pentru pedeapsa închisorii, persoana trebuie să se afle în regim semideschis sau deschis.

Executarea în regim închis ori de maximă siguranță împiedică, în principiu, acordarea liberării potrivit condițiilor actualului Cod penal.

Trebuie analizate:

  • regimul actual;
  • data ultimei schimbări de regim;
  • motivele menținerii într-un regim mai sever;
  • eventualele plângeri privind stabilirea regimului;
  • conduita necesară pentru progresarea în regim.

Trebuie plătite despăgubirile civile?

Da. Regula este îndeplinirea integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

Pot fi avute în vedere:

  • despăgubirile materiale;
  • daunele morale;
  • cheltuielile judiciare către partea civilă;
  • obligațiile solidare;
  • plățile realizate voluntar;
  • sumele reținute prin executare;
  • eforturile constante raportate la mijloacele disponibile.

Plata parțială este suficientă?

Nu automat. Plata parțială poate demonstra bună-credință, dar condiția legală privește plata integrală, cu excepția situației în care persoana dovedește că nu a avut nicio posibilitate reală să plătească.

Cum se dovedește imposibilitatea de plată?

Nu este suficientă afirmația că persoana nu a avut bani.

Pot fi utile:

  • veniturile obținute în penitenciar;
  • situația contului individual;
  • procentul reținut pentru obligațiile civile;
  • lipsa bunurilor și veniturilor din exterior;
  • starea de sănătate care a împiedicat munca;
  • cererile formulate pentru a fi repartizat la muncă;
  • plățile efectuate în limita posibilului;
  • situația familială documentată;
  • orice executare silită suportată.

Prezintă o explicație verificabilă

Instanța trebuie să distingă între imposibilitatea obiectivă și refuzul de a plăti, deși existau venituri ori bunuri disponibile.

Cum apreciază instanța îndreptarea?

Instanța caută indicii concrete că persoana și-a modificat conduita și poate respecta legea în libertate.

Pot conta:

  • asumarea responsabilității;
  • înțelegerea consecințelor faptei;
  • conduita constantă, nu numai apropierea datei de analiză;
  • rezolvarea conflictelor fără violență;
  • munca și disciplina;
  • participarea la programe relevante;
  • relația cu familia;
  • locuința disponibilă;
  • perspectiva de muncă;
  • evitarea anturajului criminogen;
  • planul privind tratamentul ori dependențele.

Ce elemente ale conduitei sunt analizate?

Element Relevanță
Respectarea regulilor Arată adaptarea și autocontrolul.
Relația cu personalul și ceilalți deținuți Poate evidenția conduita constantă.
Responsabilități încredințate Indică încredere și seriozitate.
Participarea la programe Trebuie corelată cu nevoile criminogene.
Conduita după sancțiuni Arată dacă abaterea a fost depășită.
Asumarea obligațiilor civile Reflectă raportarea la prejudiciu și victimă.

O sancțiune disciplinară exclude liberarea?

Nu automat, dar poate cântări semnificativ.

Instanța și comisia pot analiza:

  • natura abaterii;
  • data săvârșirii;
  • dacă sancțiunea este activă ori a fost ridicată;
  • existența mai multor sancțiuni;
  • conduita ulterioară;
  • recompensele primite;
  • durata fără alte incidente;
  • explicațiile persoanei condamnate.

O recompensă nu anulează automat o abatere, iar lipsa sancțiunilor nu demonstrează singură îndreptarea.

Contează munca și activitățile educative?

Da, atât în calculul fracției, cât și în aprecierea eforturilor de reintegrare.

Comisia analizează în special:

  • munca prestată;
  • activitățile educative;
  • activitățile moral-religioase;
  • programele terapeutice;
  • consilierea psihologică;
  • asistența socială;
  • instruirea școlară;
  • formarea profesională;
  • responsabilitățile încredințate.

Numărul activităților nu este singurul criteriu

Contează continuitatea, implicarea și legătura dintre programele urmate și riscurile ori nevoile identificate în cazul persoanei.

Cum influențează antecedentele penale?

Antecedentele sunt analizate de comisie și pot influența aprecierea instanței.

Pot fi relevante:

  • numărul condamnărilor anterioare;
  • recidiva;
  • liberări condiționate anterioare;
  • revocarea unei măsuri precedente;
  • intervalele dintre infracțiuni;
  • modul în care persoana explică revenirea la conduita infracțională;
  • măsurile concrete luate pentru reducerea riscului.

Antecedentele nu elimină prin ele însele posibilitatea liberării, dar impun o demonstrație mai solidă a schimbării.

Care este rolul comisiei pentru liberare condiționată?

Comisia analizează situația persoanei și formulează o propunere motivată.

Are în vedere:

  • fracția executată;
  • zilele considerate executate;
  • regimul de executare;
  • obligațiile civile;
  • conduita;
  • eforturile de reintegrare;
  • sancțiunile și recompensele;
  • antecedentele penale;
  • instrumentele standard de evaluare.

Comisia decide liberarea?

Nu. Comisia propune. Instanța este singura care admite sau respinge liberarea condiționată.

Cine face parte din comisie?

  • judecătorul de supraveghere a privării de libertate, ca președinte;
  • directorul penitenciarului;
  • directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar;
  • directorul adjunct pentru educație și asistență psihosocială;
  • un consilier de probațiune competent teritorial.

Persoana condamnată este adusă în fața comisiei, cu excepția imposibilității medicale confirmate, situație în care poate depune înscrisuri.

Ce conține procesul-verbal?

Procesul-verbal este motivat și trebuie să reflecte poziția membrilor comisiei.

Documentul și actele justificative pot cuprinde:

  • calculul fracției;
  • caracterizarea;
  • regimul de executare;
  • munca și zilele câștigate;
  • activitățile;
  • sancțiunile și recompensele;
  • obligațiile civile;
  • antecedentele;
  • recomandările probațiunii, dacă restul este de cel puțin 2 ani;
  • propunerea de liberare ori termenul de reexaminare.

Ce se întâmplă după propunerea favorabilă?

Procesul-verbal și documentele sunt înaintate judecătoriei în a cărei circumscripție se află penitenciarul.

Instanța:

  • nu este obligată de propunere;
  • poate consulta dosarul individual;
  • poate solicita documente suplimentare;
  • ascultă persoana condamnată;
  • ascultă concluziile procurorului;
  • verifică independent toate condițiile.

Ce se întâmplă dacă propunerea este nefavorabilă?

Comisia fixează un termen de reexaminare care, ca regulă, nu poate depăși un an.

Dacă persoana a cerut analiza înainte de împlinirea fracției:

  • dacă până la fracție mai este mai mult de un an, termenul va fi data împlinirii fracției;
  • dacă perioada este mai mică de un an, termenul poate depăși data fracției, dar nu poate fi mai mare de un an.

Procesul-verbal trebuie comunicat de îndată persoanei condamnate.

Poate persoana sesiza instanța după amânarea comisiei?

Da. Persoana condamnată are posibilitatea ca, în termen de 3 zile de la aducerea la cunoștință a procesului-verbal nefavorabil, să formuleze cerere la judecătoria competentă.

Acest termen nu este calea de atac împotriva sentinței

Sunt două termene distincte de 3 zile: unul pentru sesizarea judecătoriei după procesul-verbal nefavorabil al comisiei și altul pentru contestația împotriva hotărârii judecătoriei.

Poate condamnatul formula direct cererea?

Da. Liberarea se poate acorda la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei.

Cererea poate fi:

  • formulată personal;
  • redactată și susținută prin avocat;
  • înaintată instanței prin structura de evidență a penitenciarului, la solicitarea expresă;
  • însoțită de înscrisuri privind obligațiile civile și reintegrarea.

Care este instanța competentă?

Competența aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii ori propunerii.

Nu este competentă automat instanța care a pronunțat condamnarea

Criteriul este penitenciarul în care se află persoana la momentul sesizării, chiar dacă hotărârea de condamnare a fost pronunțată în alt județ.

Cum se desfășoară judecata?

Procedura se desfășoară potrivit regulilor executării hotărârilor penale.

În principal:

  • persoana condamnată este citată;
  • participarea procurorului este obligatorie;
  • persoana este adusă la judecată sau poate participa prin videoconferință în condițiile legii;
  • poate fi asistată de avocat;
  • instanța analizează procesul-verbal și dosarul individual;
  • pot fi depuse înscrisuri și concluzii;
  • instanța se pronunță prin sentință.

Ce documente pot fi relevante?

Document Ce poate demonstra?
Hotărârea de condamnare Pedeapsa, obligațiile civile și situația juridică.
Mandatul și fișa de calcul Perioada executată și data fracției.
Procesul-verbal al comisiei Evaluarea penitenciarului și termenul propus.
Caracterizarea Conduita, activitățile și responsabilitățile.
Certificate de muncă și instruire Zilele considerate executate și pregătirea profesională.
Dovezi de plată Executarea obligațiilor civile.
Documente privind imposibilitatea Lipsa mijloacelor reale de plată.
Ofertă de muncă ori declarație de primire Planul de reintegrare și stabilitatea după liberare.
Documente medicale Nevoile de tratament și imposibilitatea muncii.

Ce ar trebui să conțină planul de reintegrare?

Planul nu este o condiție formală separată, dar poate susține convingerea instanței.

Este util să clarifice:

  • locuința după liberare;
  • persoanele care oferă sprijin;
  • locul de muncă ori sursa licită de venit;
  • continuarea cursurilor;
  • tratamentul medical ori psihologic;
  • gestionarea dependențelor;
  • evitarea persoanelor și locurilor de risc;
  • plata în continuare a obligațiilor civile;
  • modalitatea de respectare a obligațiilor de probațiune.

Planul trebuie să fie verificabil

O adresă exactă, o ofertă realistă de muncă și documentele de sprijin au o valoare mai mare decât promisiunile generale.

Ce soluții poate pronunța instanța?

Instanța poate:

  • admite cererea și dispune liberarea condiționată;
  • respinge cererea ca nefondată;
  • respinge cererea ca prematură;
  • constata alte impedimente procedurale;
  • stabili un termen pentru reînnoire;
  • impune măsuri și obligații de supraveghere, dacă restul este de cel puțin 2 ani.

Ce se întâmplă după respingere?

Instanța fixează termenul după expirarea căruia cererea ori propunerea poate fi reînnoită.

Termenul:

  • nu poate depăși un an;
  • curge de la rămânerea definitivă a hotărârii;
  • este obligatoriu pentru reexaminarea ulterioară;
  • trebuie folosit pentru remedierea aspectelor reținute de instanță.

Poate fi depusă imediat o cerere identică?

Nu. Termenul stabilit prin hotărârea definitivă trebuie respectat. O nouă cerere înainte de expirarea sa poate fi respinsă ca prematură.

Cum se atacă sentința?

Hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu contestație în termen de 3 zile de la comunicare.

Contestația:

  • se depune la instanța care a pronunțat sentința;
  • este soluționată de tribunalul competent;
  • se judecă în ședință publică;
  • presupune participarea obligatorie a procurorului;
  • se soluționează prin decizie definitivă;
  • poate critica aprecierea condițiilor și termenul de reînnoire.

Contestația procurorului este suspensivă de executare.

Ce se întâmplă dacă persoana este transferată după depunerea cererii?

Înalta Curte a stabilit că tribunalul competent să soluționeze contestația este tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința, determinată prin locul de deținere existent la data formulării cererii inițiale.

Transferul ulterior într-un penitenciar din circumscripția altui tribunal nu schimbă această competență.

Când este pusă persoana efectiv în libertate?

Punerea în libertate se face după ce hotărârea poate fi executată potrivit regulilor procedurale și după verificarea existenței altor mandate ori măsuri privative de libertate.

Trebuie verificate:

  • expirarea termenului de contestație;
  • dacă procurorul a formulat contestație;
  • soluția definitivă;
  • eventuale alte condamnări;
  • arestarea preventivă într-un alt dosar;
  • mandate europene ori internaționale;
  • interdicții și pedepse complementare.

Ce este termenul de supraveghere?

Pentru pedeapsa închisorii, termenul de supraveghere este intervalul dintre data liberării și data la care pedeapsa s-ar fi împlinit integral.

Exemplu – rest de 18 luni

Dacă persoana este liberată cu 18 luni înainte de împlinirea pedepsei, termenul de supraveghere este de 18 luni. Chiar dacă nu se aplică măsurile obligatorii rezervate restului de cel puțin 2 ani, săvârșirea unei noi infracțiuni poate produce consecințe.

Ce se întâmplă dacă restul este de cel puțin 2 ani?

Dacă la data liberării restul neexecutat este de 2 ani sau mai mare:

  • se aplică măsurile obligatorii de supraveghere;
  • instanța poate impune obligații suplimentare;
  • serviciul de probațiune participă la supraveghere;
  • comisia anexează recomandările consilierului de probațiune;
  • încălcarea cu rea-credință poate conduce la revocare.

Care sunt măsurile obligatorii?

Persoana trebuie:

  • să se prezinte la serviciul de probațiune la datele fixate;
  • să primească vizitele persoanei desemnate cu supravegherea;
  • să anunțe în prealabil schimbarea locuinței;
  • să anunțe deplasările care depășesc 5 zile;
  • să comunice schimbarea locului de muncă;
  • să comunice informații și documente privind mijloacele de existență.

Ce obligații suplimentare poate impune instanța?

Instanța poate dispune una sau mai multe dintre următoarele:

  • urmarea unui curs școlar ori de calificare;
  • participarea la programe de reintegrare;
  • interdicția de a părăsi România;
  • interdicția de a se afla în anumite locuri ori la anumite manifestări;
  • interdicția de a comunica sau de a se apropia de victimă ori alte persoane;
  • interdicția de a conduce anumite vehicule;
  • interdicția de a deține, folosi sau purta arme.

Unele obligații pot fi supravegheate prin sistem electronic, în condițiile legii.

Care este rolul serviciului de probațiune?

Serviciul de probațiune:

  • stabilește datele de prezentare;
  • urmărește respectarea măsurilor;
  • sprijină participarea la programe;
  • primește informațiile privind domiciliul, deplasările și veniturile;
  • sesizează instanța în cazul încălcărilor;
  • poate recomanda modificarea ori încetarea unor obligații;
  • sprijină reintegrarea în comunitate.

Când poate fi revocată liberarea?

Revocarea poate interveni dacă:

  • persoana nu respectă cu rea-credință măsurile de supraveghere;
  • nu execută cu rea-credință obligațiile impuse;
  • după liberare săvârșește o nouă infracțiune;
  • noua faptă este descoperită în termenul de supraveghere;
  • pentru noua infracțiune se pronunță o condamnare la închisoare, chiar după expirarea termenului.

În caz de revocare, instanța dispune executarea restului de pedeapsă, iar pedeapsa pentru noua infracțiune se stabilește potrivit regulilor recidivei sau pluralității intermediare.

Ce este anularea liberării?

Anularea este diferită de revocare.

Poate interveni dacă, în termenul de supraveghere, se descoperă că persoana săvârșise înainte de liberare o altă infracțiune pentru care ulterior i se aplică pedeapsa închisorii.

Instanța recalculează situația juridică potrivit regulilor concursului, recidivei ori pluralității intermediare și verifică dacă mai sunt îndeplinite condițiile pentru o nouă liberare.

Când se consideră pedeapsa executată?

La expirarea termenului de supraveghere, pedeapsa se consideră executată dacă:

  • persoana nu a săvârșit o nouă infracțiune relevantă;
  • nu s-a dispus revocarea;
  • nu s-a descoperit o cauză de anulare.

Exemple practice

Speța 1 – Pedeapsă de 6 ani și fracție împlinită

Condamnatul a executat fracția, dar se află încă în regim închis. Cererea nu îndeplinește condiția regimului semideschis sau deschis.

Speța 2 – Muncă constantă în penitenciar

Zilele considerate executate apropie data fracției, însă instanța verifică și minimul efectiv, obligațiile civile și conduita generală.

Speța 3 – Daune civile neachitate

Persoana a avut venituri și nu a făcut nicio plată. Lipsa demersurilor poate conduce la concluzia că nu este dovedită imposibilitatea reală.

Speța 4 – Imposibilitate obiectivă

Condamnatul are o afecțiune gravă, nu a putut munci și nu deține bunuri. Documentele medicale și patrimoniale pot susține excepția legală.

Speța 5 – Propunere nefavorabilă a comisiei

Persoana primește procesul-verbal și sesizează judecătoria în termen de 3 zile. Instanța nu este obligată să mențină opinia comisiei.

Speța 6 – Respingere și termen de 8 luni

O nouă cerere formulată după două luni este prematură. Perioada trebuie folosită pentru remedierea motivelor din hotărârea definitivă.

Speța 7 – Rest de 3 ani

Instanța aplică măsurile obligatorii de probațiune și interdicția de contact cu victima pe durata stabilită de lege.

Speța 8 – Nouă infracțiune în supraveghere

Fapta este descoperită înainte de expirarea termenului, iar ulterior se pronunță condamnare la închisoare. Liberarea poate fi revocată și restul executat.

Greșeli frecvente

  • confundarea datei fracției cu data garantată a liberării;
  • depunerea cererii în timp ce persoana se află în regim închis;
  • ignorarea obligațiilor civile;
  • invocarea imposibilității fără documente;
  • prezentarea numai a numărului de activități;
  • omiterea sancțiunilor disciplinare;
  • lipsa unui plan concret după liberare;
  • confundarea comisiei cu instanța;
  • pierderea termenului de 3 zile după procesul-verbal nefavorabil;
  • pierderea termenului de contestație;
  • reînnoirea înainte de termenul stabilit de instanță;
  • folosirea fracțiilor actuale fără verificarea legii aplicabile;
  • neclarificarea celorlalte mandate sau dosare;
  • promisiuni generale fără înscrisuri;
  • minimalizarea antecedentelor și a riscului de recidivă.

Checklist înainte de formularea cererii

  1. Care este pedeapsa aflată în executare?
  2. Ce lege penală este aplicabilă?
  3. Care este fracția legală?
  4. Care este minimul efectiv?
  5. Câte zile sunt considerate executate?
  6. Care este data exactă a fracției?
  7. Ce regim de executare este aplicat?
  8. Există sancțiuni disciplinare?
  9. Există recompense?
  10. Ce activități au fost finalizate?
  11. Există calificare ori ofertă de muncă?
  12. Au fost plătite obligațiile civile?
  13. Poate fi dovedită imposibilitatea de plată?
  14. Care este opinia comisiei?
  15. Când a fost comunicat procesul-verbal?
  16. Care este judecătoria competentă?
  17. Există alte mandate ori dosare?
  18. Unde va locui persoana?
  19. Cine asigură sprijinul după liberare?
  20. Ce obligații de probațiune pot fi aplicate?

Întrebări frecvente despre liberarea condiționată

Liberarea condiționată este un drept?

Nu. Este o posibilitate pe care instanța o acordă dacă sunt îndeplinite toate condițiile.

Care este fracția pentru o pedeapsă de cel mult 10 ani?

Două treimi, ca regulă generală.

Care este fracția pentru o pedeapsă mai mare de 10 ani?

Trei pătrimi, fără a depăși 20 de ani.

Persoanele de peste 60 de ani au fracții reduse?

Da: jumătate pentru pedepse de cel mult 10 ani și două treimi pentru pedepse mai mari.

Zilele prin muncă permit liberarea imediată?

Nu. Trebuie respectat și minimul efectiv de executat.

Se poate obține liberarea din regim închis?

Condiția actualului Cod penal cere regim semideschis sau deschis.

Trebuie plătite despăgubirile?

Da, integral, dacă persoana nu dovedește că nu a avut nicio posibilitate reală să le plătească.

O sancțiune disciplinară exclude cererea?

Nu automat, dar poate influența semnificativ aprecierea conduitei.

Propunerea comisiei este obligatorie pentru instanță?

Nu. Instanța efectuează propria analiză.

Cine poate formula cererea?

Persoana condamnată, personal sau prin avocat; procedura poate porni și prin propunerea comisiei.

Care este instanța competentă?

Judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data sesizării.

Este obligatorie prezența procurorului?

Da, participarea procurorului la judecată este obligatorie.

Poate persoana participa prin videoconferință?

Da, în condițiile Codului de procedură penală.

Ce se întâmplă dacă opinia comisiei este nefavorabilă?

Comisia stabilește termenul de reexaminare, iar persoana poate sesiza judecătoria în termen de 3 zile de la comunicare.

Cât poate fi termenul de reînnoire?

Cel mult un an.

În cât timp se contestă sentința?

În 3 zile de la comunicare.

Cine soluționează contestația?

Tribunalul ierarhic superior judecătoriei care a pronunțat sentința.

Contestația procurorului suspendă liberarea?

Da, contestația procurorului este suspensivă de executare.

Ce este termenul de supraveghere?

Perioada dintre liberare și data împlinirii integrale a pedepsei.

Când intervine serviciul de probațiune?

Când restul neexecutat este de cel puțin 2 ani și sunt aplicabile măsurile și obligațiile de supraveghere.

Poate fi revocată liberarea?

Da, pentru încălcarea cu rea-credință a obligațiilor ori pentru o nouă infracțiune în condițiile legii.

Când se consideră pedeapsa executată?

La expirarea termenului de supraveghere, dacă nu a intervenit revocarea, anularea sau o nouă infracțiune relevantă.

Se plătește taxă judiciară de timbru?

Nu. Cererea aparține procedurii penale de executare.

Este obligatoriu avocatul?

Nu în toate situațiile, dar poate fi util pentru calculul fracției, obligațiile civile, documentele și contestația.

Ai nevoie de analizarea unei cereri de liberare condiționată?

Hotărârea de condamnare, calculul pedepsei, procesul-verbal al comisiei, obligațiile civile și documentele privind reintegrarea trebuie analizate împreună înainte de sesizarea instanței.

Programează o consultație